3 kilometri de autostradă sunt construiţi din două bucăţi

Data publicării:
autostrada facebook cnadnr 17 12 2015

Autostrăzile României se construiesc pe bucăţi mici. Ultimii trei kilometri din şoseaua de mare viteză Bucureşti-Ploieşti, care ar trebui să o lege de Şoseaua Petricani din Capitală, au fost împărţiţi în două. Lucrările au început pe un tronson de 1,7 kilometri. Restul aşteaptă încă autorizaţia de construcţie. Firma care supervizează lucrările spune că modul în care autostrada se va lega de străzile din Bucureşti este unul haotic, care va duce la blocaje şi accidente rutiere. Aşa că cere primăriei Capitalei să construiască străzi paralele, care să fie folosite de locuitorii din zonă.

Au revenit utilajele şi muncitorii pe şantierul autostrăzii Bucureşti - Ploieşti. Deocamdată, însă, ritmul de lucru este lent. Drumarul are undă verde doar pentru 1,7 kilometri din cei peste 3 kilometri câţi are de construit.

Catălin Homor, director general al CNADNR: „Am împărţit-o în două. Pe zona de Voluntari ni s-a impus să facem PUZ-ul. Acest PUZ durează foarte mult şi am zis: de ce să blocăm 3,3 km, când 1,7 îi putem da în execuţie.”

Cristina Sbîrn, reporter Digi24: „În condiţiile în care pentru jumătate din cei peste 3 kilometri de autostradă nu va exista autorizaţie de construcţie până în iarnă, termenul de finalizare a lucrărilor - noiembrie anul viitor - trebuie privit cu rezervă.”

Când şoseaua va fi gata, aceasta va deveni prima autostradă urbană a României.

Gheorghe Buruiană, inginer: „Este o arteră rutieră care nu poate fi numită nici autostradă, nici bulevard. Autostrada trebuie să aibă fiecare bandă de 3,75 metri şi nu 3,50 metri şi, ce este foarte important, trebuie să aibă o bandă de urgenţă.”

Experţii care supervizează lucrările critică modul în care şoseaua va fi legată de străzile din Capitală şi cer primăriei să construiască artere paralele, care să preia traficul din zonele rezidențiale.

Gheorghe Buruiană, inginer: „CNADNR nu putea să-şi permită să facă străzi colectoare stânga – dreapta, şi nici trotuare, şi nici piste de biciclişti. Investiţia colaterală trebuie prinsă (în buget - n.r.) de Primăria Municipiului Bucureşti. Dacă se fac străzile laterale, atunci sensul giratoriu care este făcut la intersecţia cu strada Gherghiţei nu-şi mai are rostul.”

În plus, spun experţii, legarea autostrăzii de Şoseaua Petricani nu ar trebui făcută printr-o intersecţie în T, ci printr-un sens giratoriu. Aceeaşi soluţie ar trebui să fie şi la intersecţia şoselei de mare viteză cu centura Capitalei, dar şi cu strada Popasului din Voluntari.

Deocamdată, primăria Capitalei nu are în plan decât lărgirea străzii Fabrica de Glucoză pentru preluarea zecilor de mii de maşini care vor ajunge în Bucureşti atunci când autostrada va fi gata.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri