Cum se definesc grupările teroriste și de ce sunt atât de atrăgătoare pentru tineri

Data publicării:
20120229-193856

Cum definim o organizaţie teroristă, pe baza a ce?

Nicio organizaţie teroristă nu va spune că e teroristă pentru că la origini organizaţiile şi mişcările teroriste erau nişte mişcări de rezistenţă. Mesajul acela trebuie perpetuat pentru că dacă îmi dau singur o notă de terorist, s-ar putea să nu mai vină lumea în tabăra mea. Şi atunci, eu propovăduiesc: rezistenţa, apărarea, lupta pentru cei oprimaţi, islamul sau orice alt scop mai am eu, ca organizație de acest tip. De partea cealaltă, cei care sunt atacaţi şi se simt ameninţaţi de asemenea organizații şi mai ales de unele de amploare, cum vedem că ajung în zilele noastre, sigur, dau o conotaţie negativă, pentru că din perspectiva lor, ce se întâmplă este o ameninţare directă la adresa securităţii naţionale, a vieţii propriilor cetăţeni, ameninţarea la infrastructură, pagube materiale, bineînțeles, pentru că şi acestea trebuie luate în calcul. După care vine actul de răzbunare, în unele cazuri. Şi acela costă bani, şi acela presupune alte victime, şi atunci definiţia nu poate fi dată decât de cel care o articulează în acel moment, în speţă ameninţatul sau ameninţătorul.

Este totuşi o situaţie paradoxală pentru că vedem astăzi tineri occidentali, crescuţi, născuţi în occident, crescuţi pe baza valorilor democraţiei occidentale, ducându-se în organizaţii mijlocite să lupte pentru valorile promovate de o organizaţie teroristă. Nu poate însemna acest lucru că cultura occidentală, valorile democraţiei nu sunt chiar atât de bune, dacă cineva ajunge să lupte cu arma în mână împotriva lor? 

Nu cred că putem să facem o judecată de valoare la adresa valorilor occidentale şi a democraţiei. Dar asta ar fi o cale greşită şi cred că un asemenea raţionament n-ar face decât să servească discursului extremist pe care în fond din poziţia noastră vrem să-l combatem. Acum se pune totuşi întrebarea dacă aceşti tineri radicalizaţi au crescut înconjuraţi de aceste valori sau nu. Pentru că mulţi dintre ei, sigur că nu toţi, mulţi dintre ei, au crescut în nişte zone despre care putem spune că sunt ghetouri. Mulţi dintre ei au fost subiecţii excluziunii sociale, mulţi dintre ei au fost subiectul discriminării, de un fel sau altul. Fie că este rasială, că este de etnie, fie că este de religie. Şi atunci pe fondul acesta al sărăciei şi al oprimării de un anumit fel, nu în sens dictatorial, dar în sensuri moderne, fără a ameninţa integritatea fizică şi chiar viaţa cuiva, pe fondul acesta se pot aşeza nişte idei radicale. Despre care iarăşi trebuie să spunem câteva propoziţii. În unele lăcaşe de cult, şi nu vrem să generalizăm, la toţi cei care propovăduiesc în moschei de exemplu, dar unii dintre ei sunt nişte oameni care nu fac altceva decât să distorsioneze cuvintele Coranului, şi să pervertească principiile islamului. Dacă cineva are curiozitatea să citească Coranul, va vedea că islamul este o religie care preţuieşte poate chiar mai mult pacifismul decât religia creştină. Şi atunci fondul acela despre care vorbeam mai devreme şi pervertirea învăţămintelor coranului pot duce la o asemenea radicalizare şi vedem că nu e mică. Deci fenomenul ia amploare şi noi ca civilizaţie occidentală într-adevăr ar trebui să ne punem anumite întrebări, anume unde am greşit faţă de aceşti tineri. Pentru că excluziunea socială, că este la adresa unui tânăr musulman care se poate radicaliza în islamism sau la adresa unui tânăr creştin ortodox nu va duce la urmări pozitive pentru societatea respectivă, dimpotrivă.

Dar economia ţărilor europene şi a SUA în acest moment este stagnantă sau chiar în recesiune. Deci în fiecare dintre aceste ţări de unde provin aceşti tineri radicali islamişti va exista o alimentare continuă a acestei excluziuni sociale, a acestei pauperizări continue. Acest lucru înseamnă că întotdeauna, puterile occidentale, valorile occidentale vor avea un inamic permanent, care va merge ori în Orientul Mijlociu, ori la Londra, ori la Madrid, ori în oricare altă ţară să comită acte teroriste?

Foarte greu de estimat. Efectul îl vedem. Problema e că nu ne-am gândit la ce moment în timp a avut loc cauza primordială, primară. Au existat perioade în care şi economia occidentală, şi economia americană au crescut în ritm alert. Nu se compara cu perioada în care duduia economia României, pentru că nu putem compara ca dimensiune, dar totuşi, în statele europene occidentale de exemplu, o creştere de 1-2% este fulminantă. În acele perioade, noi ca civilizație occidentală am omis să ne ocupăm de problemele care existau chiar şi atunci. Excluziunea socială nu e de 1 an, 2-3-4-5, sau din 2011 încoace, de când vorbim despre al-Qaida şi despre elemente radicalizate, vezi atentate la Londra, şi cele din Madrid. Nu e de atunci, e de mult mai înapoi. Şi în perioadele în care noi o duceam bine, ne-am complăcut cu faptul că o ducem bine. Dar nu ne-am uitat în jurul nostru să vedem că în ciuda faptului că avem nişte indicatori macroeconomici şi avem şi mai mulţi bani în buzunare, şi un standard de viaţă ridicat, nu ne-am ocupat de cei pe care i-am uitat atunci şi îi uităm acum. Şi nu ne aducem aminte de ei decât în mom în care buba explodează.

De ce sunt atât de atrăgătoare pentru tineri al-Qaida sau ISIL, încât să meargă să moară pentru ele?

Ideologia. Asta e tot ce le poate oferi. Şi unele minciuni. Cum ar fi cele că dacă te arunci în aer singur, o să ajungi rai şi acolo te aşteaptă zeci de virgine. Asta este o minciună şi o distorsionare crasă a principiilor din Coran şi a islamului în general. Nu le oferă altceva decât o satisfacţie morală bazată pe o ideologie extremistă şi pe fondul acela radicalizat al tinerilor. Altceva n-are ce să le promită. Sigur că în timpul luptei probabil că au şi bani, au şi de mâncare, şi nişte femei şi nişte copii care sunt vânduţi ca sclavi, iar femeile ca sclavi sexuali, ceea ce este îngrozitor, dar mai mult de atât n-are ce să le ofere. Acuma, ca să facem şi o oarecare distincţie, promisiunile probabil, chiar şi cele materiale, până îşi găsesc sfârșitul vieţii, dacă şi-l găsesc în luptă, probabil că sunt mai mari la statul islamic decât sunt şi erau înainte la al-Qaida. Nu de alta dar n-ar trebui să uităm că Statul Islamic a fost o parte din al-Qaida, până la momentul în care a spus că cei din al-Qaida sunt nişte fătălăi. Şi că nu-şi fac treaba cum trebuie şi atunci trebuie să se despartă de al-Qaida pentru că maine poimâine o să le strice imaginea pentru că nu sunt destul de duri. Deci probabil că acele promisiuni sunt mai radicalizate, mai ideologice decât cele din al-Qaida.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri