Ionel Florian Lixandru, inspectorul școlar general al Municipiului București, a vorbit, la „24 de minute”, despre problemele actuale din învățământ. El a spus că, în Capitală, aproape 93% dintre elevi au optat să participe la ora de religie. Pentru ceilalți 7%, școlile sunt obligate să asigure siguranța și să le ofere alternative, cum ar fi acces la bibliotecă sau diferite cercuri de studiu. Citiți principalele declarații.

Embed:

 

Teodora Ghenciu: Joi ați avut o videoconferință cu ministrul Educației, în contextul reluării cursurilor. Sunt probleme?

Ionel Florian Lixandru: Am transmis în unitățile de învățământ o adresă prin care le ceream să asigure încălzirea spațiilor de învățământ și eliberarea spațiilor de acces. Cursurile s-au reluat în condiții foarte bune. 

Care vă sunt prioritățile?

În scurt timp vom proceda la încheierea situațiilor pentru semestrul întâi. În această perioadă, cadrele didactice se vor preocupa de încheierea situațiilor. 

Pe termen mediu, vom intra în linie dreaptă pentru organizarea examenelor naționale. 

Când o să avem rezultate în urma evaluărilor introduse la clasele a doua și a patra?

Astăzi, colegii mei au ridicat de la Ministerul Educației rapoartele privind aceste evaluări, pentru clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, la nivelul Municipiului București. 

Sunt două proiecte. Unul se referă la programă. Sunt trei variante propuse la Ministerul Educației, de program-cadru pentru gimnaziu. Spunea ministrul că a primit deja 6.000 de comentarii. Până pe 23 ianuarie, oamenii pot trimite la Minister propuneri pentru clasele 5-8. Ce bagaj de nemulțumiri ați adunat în experiența dvs. cu privire la programă?

Se impune o actualizare nu neapărat a disciplinelor, ci a conținutului. Pentru că de 15 ani nu s-a mai lucrat la conținutul programelor școlare. 

Toată lumea reclamă că sunt multe discipline și conținuturi greoaie. Într-adevăr, la nivelul țării noastre sunt conținuturi unele chiar greoaie, altele sunt peste nivelul elevilor noștri. Comparativ cu afară, unde lucrurile sunt prezentate mai simplist și sunt puse într-o strânsă legătură cu practica. Toate disciplinele au o mai mare legătură cu viața reală. 

După ce se vor opri la una dintre cele trei variante de plan cadru, se va lucra la nivel de conținut. 

Unii dintre cei care s-au uitat pe aceste planuri-cadru spun că nu e aproape nimic nou față de cel de până acum. 

Nu știu dacă se dorește o redistribuire a numărului de ore, ci o reactualizare. 

Religia rămâne în trunchiul comun, deși este un subiect controversat. Asta înseamnă că predarea se va face la fel, pe bază de cerere scrisă a părinților?

Da. Participarea la ora de religie se face în funcție de opțiunea eleviului major sau, dacă este minor, a reprezentantului său legal. 

Câtă vreme elevul este în aceeași unitate de învățământ, cererea rămâne valabilă cât timp elevul este în școala respectivă. Doar dacă se răzgândește se face altă cerere.

La nivelul Capitalei, 92,9% dintre elevii din București au optat pentru a studia ora de religie. 

Care este alternativa pentru ceilalți 3%? 

Unitatea este obligată să asigure securitatea acestora și să vină în contrapartidă cu activități. Studiul la bibliotecă sau cercuri. Sunt și cazuri în care elevii rămân în clase, dar nu participă la ore și nu sunt evaluați. Majoritatea elevilor merg la bibliotecă. 

Ce se întâmplă cu disciplina Educația pentru sănătate?

În București, Educația pentru sănătate se predă în 303 clase, peste 7.000 de elevi. 

Din 250.000 de elevi, doar 7000 urmează această disciplină. 

Școlile pot veni cu această disciplină, ca materie opțională. 

Cel mai controversat este capitolul despre educația sexuală. Creează reticențe în rândul părinților și profesorilor. ONG-urile susțin introducerea acestei discipline ca materie obligatorie. 

Educația pentru sănătate poate fi predată doar de cadre didactice care au un atestat în această disciplină. La nivelul Inspectoratului nu avem un raport care să arate de ce unitățile de învățământ nu introduc această disciplină în curriculă. 

Dacă reforma curriculară nu este chiar o reformă, de unde ar trebui să înceapă ea?

De la cadrul didactic, care trebuie să își adapteze stilul de predare la specificul vârstei. Elevul de clasa întâi de acum nu mai este elevul de acum 20 de ani de la clasa întâi. 

Și baza unor fundamente, cum ar fi planurile cadru. 

Pregătirea cadrelor didactice este o prioritate la nivel de ISMB?

Una dintre țintele strategice este facilitarea pentru cadrele didactice de a participa la cât mai multe cursuri de perfecționare. 

Cei care participă primesc un supliment la salariu?

Nu. 

8 din 10 elevi consideră că programa școlară nu are legătură cu interesele lor, iar 60% consideră că informația din școală nu îi pregătește pentru piața muncii. 

Conținutul nu este actualizat și nu este aplicabil în practică. 

Ideea ministrului Adrian Curaj a fost ca aceste conținuturi să fie făcute în urma unor tabere de vară la care să participe elevi și profesori. 

Acum suntem la discuțiile despre conținutul planurilor-cadru. 

Întrebare de la utilizator Digi24: ”Am un băiețel de șase ani pe care vreau să îl înscriu la o școală mai bună, așa că mă interesează viza de flotant. Vreau să știu dacă cei din Minister se gândesc să scoată această clauză”. 

Condiția înscrierii copilului în circumscripția din care face parte este valabilă pentru toată țara. Fiecare unitate de învățământ are o circumscripție. Cu prioritate vor fi înscriși elevii din acea circumscripție, apoi pot fi înscriși și alți elevi.

Nu putem modifica metodologia. Legea permite domiciliu stabil sau viză de flotant.  

Elevii cer un statut al elevilor, prin care, de la 14 ani, să opteze singuri pentru ora de religie, pentru materiile opționale, vor dreptul de a protesta în unitățile de învățământ, dreptul de a refuza participarea la cursuri care depășesc șapte ore, dreptul de a da feedback pe fișe anonime profesorilor. Ce părere aveți despre aceste cereri?

Unele mi se par acceptabile, altele mi se par exagerate. Dreptul la protest sau dreptul de a refuza participarea la cursuri, dacă acestea depășesc șapte ore, mi se par exagerate. 

Aveți copii? 

Da. 

Plătiți fondul clasei sau fondul școlii?

Nu. Există o dorință a părinților să se unească și să strângă bani pentru câte un eveniment. De exemplu, de Crăciun, cumpărăm cadouri. Nu este nevoie de fondul clasei. 

Copiii dvs. v-au întrebat ce rost are să meargă la școală?

Băiatul meu cel mare are un scop foarte bine definit. Vrea să devină medic. Dacă nu va reuși să se facă medic, se gândește să se facă actor. El știe că merge la școală ca să învețe. Îi place limba română și engleza. I-am spus că fără matematică nu poate să treacă de clasa a opta. 


Elevii și preșcolarii se întorc astăzi la cursuri, după trei săptămâni de vacanță. Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației, următoarea vacanță, cea intersemestrială, este programată în perioada 6 - 14 februarie.

Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a notat cu „8 plus” învăţământul şi cercetarea din România, în prezent.

 

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!