Casa lui Horea, lăsată în paragină
Realizată din bârne de stejar rotunde, pe pietre mari de râu şi cu acoperiş de paie, casa din Cizer, de care se leagă numele celebrului personaj istoric Horea, este unică în ceea ce priveşte tehnicile de construcţie, spun specialiştii.
Construită la începutul secolului al XIII-lea, a fost declarată monument istoric în 2004, însă de atunci s-a degradat tot mai mult de la o zi la alta.
„Repezintă Românimea din Ardeal, ceea ce nu prea s-a păstrat, a fost cea mai mare casă pe vremea aceea şi reprezintă meşteşugul ţăranului român”, spune Petru Galiş, profesor.
„E păcat, păcat că nu se implică lumea cât de cât. Să avem o amintire. Nepoţii noştrii să ştie. Măi, aici a fost ceva”, spune un localnic.
Aflată iniţial în proprietarea Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, casa a trecut în 2009 în posesia administraţiei locale, care însă nu dispune de fondurile necesare pentru a o reabilita.
Salvarea ar putea veni doar de la Uniunea Europeană, spun reprezentanţii Primăriei, care toamna trecută au înaintat un proiect de finanţare.
„Este un proiect de 227.000 de euro prin care credem că vom salva această casă. În ultimii ani de la Ministerul Culturii nu s-au dat bani”, afirmă Nicolae Fărcaş, primarul comunei Cizer.
În schimb, biserica ridicată de Horea în Cizer, în 1773, a fost salvată şi mutată la Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca în 1966. Acum va fi restaurat şi acest monument.
„Am apelat la fondurile norvegiene din cauza costurilor foarte mari, care sunt presupuse de restaurarea picturii interioare”, declară Tudor Sălăgean, manager Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca.
Primăria din Cizer va afla în primăvară dacă va primi banii europeni ceruţi. Proiectul include, pe lângă lucrări de reabilitare şi restaurare, transformarea casei în muzeu şi includerea ei într-un circuit turistic.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
