Cât de mult ştim să mai preţuim cu adevărat valorile? Cât suntem de dispuşi să înţelegem că fără respectul cuvenit faţă de cei care au scris istorie în numele țării noastre ne pierdem, de fapt, reperele culturale? În comuna Mihăileni, judeţul Botoşani, se află casa în care a luat primele lecţii de pian George Enescu. De la moartea compozitorului, din 1955, şi până azi, casa a ajuns o dărăpănătură.

Embed:

Septembrie, 2013. Bucureşti. Timp de o lună oraşul găzduieşte cea de-a XXI-a ediţie a celui mai important eveniment cultural internaţional din România: Festivalul „George Enescu”. Un eveniment care plasează România pe harta elitelor culturale mondiale.

Artiști celebri din întreaga lume au venit în ţara de origine a marelui George Enescu pentru a cinsti, prin muzică, memoria şi geniul artistic al compozitorului român.

Ştim însă să ne respectăm valorile cu adevărat? Puţini cunosc un fapt trist: casa în care muzicianul a luat primele lecţii de pian, unde şi-a petrecut o bună parte a copilăriei alături de mama sa şi unde, mai târziu, a compus „Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră op. 8”, a ajuns o ruină!

„Vorbim des despre identitatea naţională, dar nu ne întrebăm ce conţine această noţiune. Păi conţine lucruri simple de care noi ne batem joc”, spune Radu Boroianu, secretar de stat în Ministerul culturii.

Octombrie, 2013. Comuna Mihăileni, judeţul Botoşani. Aici se află, de peste un secol, casa construită de străbunii lui George Enescu, astăzi o dărăpănătură.

Pe internet, însă, lucrurile arată bine. La o simplă căutare în ghidul primăriilor, aflăm că în comuna Mihăileni, una dintre atracţiile turistice este Casa Memorială George Enescu. În realitate, plăcuţa memorială a dispărut încă din anii '90, iar casa este în paragină şi a devenit magazie, depozit.

O placă memorială a existat la un moment dat.

„Nu mai există, ştim şi noi asta, a dispărut într-o vreme. Vreau să vă spun că timp de zece ani, după 1989, nu a existat o lege de protejare a monumentelor”, afirmă Dănuț Huțu, directorul Direcției de cultură Botoșani.

Legea 422 care protejează monumentele istorice a fost dată abia în iulie 2001. Cu plusuri şi minusuri.

„Ar trebui să avem la îndemână această lege care să fie o lege coercitivă. Pentru că nu e obligatoriu ca toţi oamenii să fie la fel de bine educaţi şi să aibă simţul răspunderii civice. Or, noi suntem vestiţi, sau tindem să devenim vestiţi, pentru felul în care încălcăm propria noastră legislaţie”, mai spune secretarul de stat Radu Boroianu.

După moartea lui George Enescu, în anul 1955, casa a ajuns pe mâna vecinilor şi a unuia dintre urmaşi. Niciunul dintre ei nu a reuşit să o reabiliteze. Au existat, totuşi, câteva tentative de salvare, din partea autorităţilor locale.

„Noi, ca autoritate locală, ne-am implicat, chiar de la primele semne în care s-a sesizat de casa memorială a lui George Enescu, s-o aducem în proprietatea primăriei”, declară Constantin Răileanu, viceprimarul comunei Mihăileni.

Fără niciun rezultat, însă. Casa a rămas în continuare în paragină, iar uitarea şi nepăsarea şi-au spus cuvântul.

Pianista Raluca Ştirbăţ este preşedinta Societăţii Internaţionale George Enescu din Viena şi a iniţiat în presa din Europa o campanie de conștientizare a situației dramatice în care se găsește casa din Mihăileni.

„În această casă a învăţat pentru prima dată, a cântat pentru prima dată la pian, aici şi-a petrecut vacanţe alături de mama sa, şi-a regăsit buna dispoziţie şi forţa de muncă, este de asemenea locul unde a făcut ultimul popas înainte de a părăsi România pentru totdeauna şi aceste locuri trebuie salvate. În plus, nu ştiu, chiar botoşănenii cât sunt de conştienţi de un mare atu al acestei case. Ea este singura dintre toate casele memoriale enesciene”, spune Raluca Știrbăț.

Imobilul are o istorie întortocheată

Printr-o scrisoare din anul 1918, George Enescu a lasat casa verişoarei sale Eugenia Dimitriu. Casa a fost mai departe moştenită de trei dintre fiii Eugeniei Dimitriu. Doi dintre aceştia, nepoţii compozitorului, au vândut partea lor către vecini, iar cel de-al treilea, nu. Aşa se face că, în momentul de faţă, casa are doi proprietari. Două treimi din proprietate aparţin vecinilor iar o treime, nepotului după verişoară al lui George Enescu.

Vecinii pretind de la Ministerul Culturii trei miliarde de lei în schimbul intervenţiei statului asupra casei şi au refuzat orice dialog cu presa. Autorităţile locale au încercat la rândul lor să negocieze cu vecinii preluarea casei, dar nu au reuşit.

Viceprimarul din Mihăileni crede că proprietarii care deţin două treimi din casă au alte interese.

„Ei ştiu de situaţia în care că nu pot demola o clădire fără autorizaţie. Noi nu le acceptăm autorizaţia. Ei aşteaptă să se autodistrugă ca să poată construi altceva în loc”, susține viceprimarul din Mihăileni.

Nepotul după verişoară al compozitorului, doctorul Ştefan Botez deţine o treime din imobil şi nu are nicio pretenţie materială. Îşi doreşte un singur lucru: proprietatea să devină muzeu.

Autorităţile au avut o reacţie abia în ianuarie 2013. Institutul Naţional al Patrimoniului s-a autosesizat după ce pianista Raluca Ştirbăţ a prezentat lumii întregi situaţia casei de la Mihăileni. INP a trimis astfel o cerere către Direcţia de Cultură Botoşani pentru a lua măsuri.

„Înţelegând că este în pericol de dispariţie, în data de 16 ianuarie anul curent, am trimis o adresă oficială Direcţiei pentru cultură Botoşani prin care le solicitam declanşarea demersurilor privind clasarea de urgenţă a acestui imobil”, afirmă Emil Lupu, coordonatorul de dosar al Casei Enescu.

Preşedintele Institutului Naţional al Patrimoniului susţine că avem de-a face cu un fenomen generalizat. Ne trezim, cel mai adesea, în ceasul al doisprezecelea.

Asemenea cazuri sunt numeroase. De obicei, direcţiile de cultură, din păcate, sesizează organele competente foarte târziu când nu se mai poate face nimic. Există şi obligaţia autorităţilor locale de a monitoriza”, declară Alexandru Muraru, președintele Institutului Național al Patrimoniului.

„Statul n-o face pentru că statul are la rândul lui un soi de nepăsare. Spunem tot timpul: păi nu-i momentul. Păi acum e o perioadă grea financiară. Istoria pleacă. Istoria nu ne-aşteaptă”, spune Radu Boroianu, secretar de stat în Ministerul culturii.

Instititul Naţional al Patrimoniului, instituţia responsabilă cu cercetarea, evidenţa şi dezvoltarea proiectelor legate de patrimoniu a pregătit dosarul de clasare a casei ca monument istoric. Conform legii, în continuare, se redactează proiectul de ordin de ministru. Proiectul trebuie semnat de ministrul culturii şi publicat, ulterior, în Monitorul Oficial. Doar aşa casa din Mihăileni poate deveni monument istoric.

În momentul de faţă dosarul se afla în analiză la Ministerul Culturii. Secretarul de stat Radu Boroianu susţine că, la ora actuală, memoria lui George Enescu este bine cinstită.

„Există un muzeu Enescu la Bucureşti, există o casă memorială la Sinaia, există o alta lângă Bacău. Deci avem trei locuri care poartă memoria lui Enescu. Un al patrulea rămâne sub semnul întrebării dacă este bine să fie sau nu”, susține Boroianu.

Realitatea însă este dură. Vine iarna, casa este o ruină şi nu se ştie dacă mai apucă primăvara. În timp ce autorităţile se încurcă în hârtii şi explicaţii, imobilul se poate prăbuşi oricând.

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!