Dosar de mântuială: România a ratat şansa de a introduce operele lui Brâncuşi în patrimoniul UNESCO

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

Gafa lui Ciolacu în Qatar: A vrut să spună „lecție”, a ieșit „erecție”

Ce a găsit Corpul de Control la Spitalul Pantelimon

Scandal la un liceu renumit din București

Răsturnare de situație în anchetele de la Spitalul Pantelimon

Incident la stația de metrou Piața Unirii. Toți călătorii au fost evacuați dintr-un tren

După ce și-a pierdut picioarele într-un atac rusesc, o fetiță de 12 ani din Ucraina a alergat la maraton pentru a ajuta un soldat

România vrea de 24 de ani să introducă în patrimoniul mondial Masă Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului şi Aleea Scaunelor. Abia în 2011 autorităţile au început să pregătească un dosar pentru candidatură, iar actele au ajuns anul trecut la o comisie de analiză ce lucrează pentru UNESCO.

În ciuda timpului îndelungat, statul român nu a fost convingător. Argumentul că operele lui Constantin Brâncuşi pot fi comparate cu alte monumente ale Mişcării Moderniste din Patrimoniul Mondial nu i-a impresionat pe specialişti.

„Relevanţa acestor monumente celebre, faţă de ansamblul de sculpturi din Târgu Jiu este, în cel mai bun caz, superficială. Nu au fost îndeplinite condiţiile de autenticitate şi integritate pentru întreaga serie ca un memorial”, a venit răspunsul oficial.

În consecinţă, Ministerul Culturii a decis retragerea dosarului, pentru a-l îmbunătăţi.

„Dacă nu s-ar fi luat decizia de a retrage dosarul, iar acesta ar fi fost respins, am fi riscat ca opera lui Constantin Brâncuşi să nu fie inclusă vreodată pe Lista Patrimoniului Mondial”, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii.

Trei instituţii din România au pregătit documentaţia: Primăria Târgu Jiu, Ministerul Culturii şi Institutul Naţional de Patrimoniu. Autorităţile de la Târgu Jiu admit că dosarul de candidatură putea fi mai bine scris.

„Instituţiile care au fost implicate în alcătuirea acestui dosar ar fi trebuit să aibă o mai bună comunicare, inclusiv cu mass-media, prin care să explice demersurile făcute, documentele întocmite şi raporturile pe care le-a avut cu comitetul UNESCO”, spune Doru Strâmbulescu, directorul Centrului de Cultură Constantin Brâncuşi.

„E o mare nedreptate care i se face lui Brâncuşi. Din jurul lui Brâncuşi trebuie eliminată mediocritatea”, afirmă Paul Popescu, critic de artă.

Din România, pe Lista Patrimoniului Mondial se află Mănăstirea Horezu din Vâlcea, Delta Dunării şi câteva dintre bisericile din nordul Moldovei.