Ministerul Educației a propus un proiect pilot în care elevilor să le fie asigurată o masă caldă pe zi în locul programului „laptele și cornul”. Zeci de copii au ajuns la spital în ultimele săptămâni după ce au mâncat cornul şi laptele servite la şcoală. Cele mai grave probleme au fost în Braşov, Galaţi şi Prahova, județe în care programul „cornul şi laptele" a fost suspendat mai multe zile, iar în unele şcoli nu a fost reluat nici acum.

Embed:

Programul „Laptele şi cornul" a fost iniţiat în România în urmă cu 12 ani. De-a lungul timpului a suferit numeroase modificări, iar medicii nutiţionişti au încercat de la bun început să le atragă atentia autorităţilor că laptele nu trebuie combinat cu carbohidraţi la aceeaşi masă, pentru că astfel copiii pot deveni obezi.

În prezent, însă, problemele sunt mult mai grave. In ultima luna, zeci de elevi au ajuns la spital după ce au mâncat cornuri cu lapte. Copiii au prezentat simptome de toxiinfecţie alimentară.

Aceleaşi probleme au fost şi în scolile din Braşov, Buzău şi Argeş. Așa că programul „cornul si laptele" a fost sistat pentru câteva zile. Timp în care autorităţile sanitare, poliţia şi Protecţia Consumatorului au demarat o anchetă. De curând însă, Ministerul Educaţiei a venit cu o idee nouă: introducerea unui program pilot prin care copiii să primească o masă caldă în fiecare zi.

Putem vorbi de un proiect pilot în sensul acesta. Să vedem cum se acomodează şcolile şi infrastructura şcolilor la o asemenea provocare. E vorba şi de capacitatea şcolilor de a depozita şi încălzi aceste alimente. E o chestiune de infrastructură în primul rând”, a precizat purtătoarea de cuvânt a Ministerului Educației Mirabela Amarandei.

Propunerea Ministerului Educaţiei vine în condiţiile în care numai în Bucureşti, spre exemplu, din 421 de unităţi de învăţământ doar 30 au cantine si îndeplinesc condiţiile sanitare necesare pentru servirea unei mese calde.

„Exact din cauza acelei mese calde care lipseşte la noi copiii au alternative nesănătoase pentru masa de prânz pentru că se întâmplă ca exact acea masă de prânz să fie exact în timpul orelor de curs şi ei să aibă nevoie de acel surplus de aliment”, a explicat specialistul în nutriție Raluca Vasile.

Ideea este că în această ţara avem puţini copii şi nu ştim să avem grijă de ei. Aceşti copii vor fi generaţiile viitoare pe care putem să ne bazăm să avem o ţară aliniată la nişte standarde europene. Şi atunci fiecare dintre noi trebuie să începem să gândim sănătos. Și dacă vrem să gândim sănătos, trebuie să mâncăm sănătos! Copilul trebuie să aibe trei mese pe zi. Acel corn, acel lapte sunt practic două surse importante de glucide și amestecul lor este unul nefericit. Vorbim de amidonșsi de un lapte care are zahăr, care se numeşte lactoză. Vorbim de un lapte care uneori sub forme subclinice dau manifestării de alergie”, a adăugat medicul nutriționist Ana Maria Iulian.

Ineficienţa programului „cornul şi laptele" a fost semnalată inclusiv de Ministerul Sănătăţii. Cu toate acestea, copiii nu au primit o masă sănătoasă, gratis, ci propunerea de a fi introdusă o materie obligatorie în școli și grădiniţe, „Educaţia prin sănătate". Altfel spus, când copilului îi este foame, îl punem să învețe despre mâncarea sănătoasa, fără să-l hrănim.

„În învăţământul primar copiii învaţă de la 22 la 23 de ore. Elevii de gimnaziu au de la 25 la 28 de ore, iar cei din liceu peste 30. Discuţia care se pune e încărcăm programul copiilor cu încă o oră? Deciziile pentru tot ceea ce înseamnă educaţia pentru sănătate şi întregul context educaţional ţine de întreaga societate şi de cât de pregătită este ea în ansamblu”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului Educației.

Medicii nutriționiști spun că elevii trebuie să fie învățati cum să mănânce sănătos.

„Nu ar fi rău să existe un program de educație în spiritul unui comportament alimentar corect, încă din primii ani de școală. Și totul trebuie oferit copilului sub formă de joc. Copiii noștri trebuie să mănânce sănătos, pentru a deveni adulți sănătoși!”, a explicat medicul nutriționist Ana Maria Iulian.

Situaţia devine şi mai îngrijorătoare dacă facem o comparaţie cu alte state europene. În Anglia, spre exemplu, copiii primesc cel puţin o masă caldă pe zi. Toate unităţile de învăţământ sunt dotate cu cantine, iar meniul şcolar este supervizat de specialişti în nutriţie. La fel se întâmplă şi în Statele Unite. Prima doamnă a Statelor Unite, Michelle Obama, a iniţiat în urmă cu câţiva ani un astfel de program.

Se pune mare accent pe legume si nu doar pe legume, cât pe acele faimoase cinci legume colorate diferit pentru a oferi copilului cea mai bogată paletă de fitonutrienți, de antioxidanți care i-ar putea primi. Și apoi este acel curent din Europa, de Slow Food, în care mâncăm totul integral. Toate vitaminele care vin din legumele proaspete ne dau energie. Ne mențin sănătatea constantă de-a lungul anilor și dacă vreți ne detoxifiază în fiecare zi, alături de cele cinci mari organe de detoxifiere pe care le avem: plămâni, piele, colon, rinichi și ficat. Și cu ajutorul lor, dacă avem și noi grijă de ele, putem avea copii sănătoși, plini de energie, de bună-dispoziție. Nu plictisiți și obosiți”, a spus Ana Maria Iulian.

„În ţările nordice, Danemarca, Suedia este o foarte mare grijă pentru familie şi pentru alimentaţia copiilor. Acolo vom întâlni programe foarte bine ţinute în frâu de guvern. Practic orice copil care merge la şcoală primeşte în contul alocaţiei lunare, un cont care include alimentaţie, educaţie pentru ca el să se poată dezvolta armonios. Cumva este gândit un program holistic”, a spus specialistul în nutriție Raluca Vasile.

De asemenea, și Asia are un meniu bogat și variat pentru copii.

„Nu mănâncă atât de mulţi carbohidraţi precum noi europenii. Pâinea nu este principala resursă de hrană şi la ei sunt implementate astfel de programe pentru întoarcerea la alimentele locale, proaspete, orezul pe care ei îl consumă se pare că nu mai are acel bogat conţinut nutriţional”, a adăugat Raluca Vasile.

O sută de milioane de euro sunt cheltuiţi anual pentru programul „Laptele şi cornul". Banii vin atât de la Guvern, cât şi din fonduri europene. Programul „cornul si laptele” a fost reluat, cu toate că anchetele Protecției Consumatorului nu au fost definitivate.

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!