Elevii din România au cele mai slabe performanțe în rândul școlarilor din Uniunea Europeană, atunci când citesc un text la prima vedere. Cu toate acestea, de la anul, cel mai probabil, la clasa a 5-a se va face mai puțină română. Latina va dispărea de la clasa a VIII-a, iar cultura civică va fi înlocuită cu tehnologia comunicațiilor. Experții care se ocupă de evaluarea calităţii educaţiei spun însă că modificările propuse sunt apă de ploaie.

 

Embed:

Recent, Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică trei propuneri de modificare ale planului-cadru, pentru învăţământul gimnazial. Indiferent de scenariul adoptat, elevii de la clasa a 5-a vor avea o oră în minus de limba şi literatură română; limba latină nu se mai preda în şcoala generală, iar cultura civică dispare. În locul lor vor apărea materii noi: educaţie pentru drepturile copilului, tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor sau educaţie pentru sănătate. Dacă cei de la minister sunt convinşi că aceste modificări vor revitaliza învăţământul din ţară noastră, experţii în educaţie sunt de altă părere.

„După părerea mea, aceste modificări sunt trei noi noi variante ale vechiului plan cadru”, spune prof. dr. Șerban Iosifescu, Presedinte ARACIP România.

„Programa să fie făcută în aşa fel încât să atragă elevii să înveţe, nu să îi facă să devină enciclopedii pe două picioare”, spune un elev.

„Prin permutări de ore, de la o disciplină la alta, prin renunţarea la ore, introducerea unor discipline noi nu se face decât să se prelungească existenţa unui plan cadru aşa cum este el acum”, spune prof. dr. Șerban Iosifescu.

„94% din informaţia primită de-a lungul şcolii se pierde, se uită”, spune prof. dr. Florin Coleceag.

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au mai anunţat că cele trei variante ale planului-cadru sunt în dezbatere publică până pe data de 23 ianuarie. Apoi vor fi analizate sugestiile primite şi va fi validat noul plan cadru.

Elevii, profesorii și părinții își pot exprima opiniile pe www.surveymonkey.com/r/planuri_cadru.

În acelaşi timp, specialiştii de la Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, instituţie care funcţionează în cadrul Ministerului Educaţiei, spun că nu avem cum să asistăm la transformări spectaculoase atât timp cât materiile, indiferent de numele lor, vor fi predate ca şi până acum.

„Soluţia ar fi să nu mai predăm chimie, biologie şi să predăm ştiinţe (...) Acum vreo 20 de ani s-a mai încercat să se predea integrat ştiinţe din clasa a 3-a până la a 6-a. La clasa a 3-a şi a 4-a este ok, pentru că avem învăţătorul. Mai greu a fost la clasa a 5-a şi 6-a şi faptul că fiecare profesor, fiind pregătit într-o anumită disciplină, zice că materia lui este mai importantă decât celelalte”, spune prof. dr. Șerban Iosifescu.

„Copilul învaţă o serie de informaţii cărora nu le vede utilitatea. De ce învăţ logaritmi, formule la fizică? Se duc în laborator la chimie şi scriu… Aparatura este încuiată în dulap”, spune Monica Cuciureanu, expert in educație.

„Suntem în situaţia absurdă în care atunci când intri în liceu trebuie să uiţi ce ai învăţat în şcoala generală. Când ai ajuns în facultate, trebuie să uiţi ce ai învăţat în liceu. Când ai ajuns pe piața muncii trebuie să uiţi ce ai învăţat în facultate. Şi să o iei de fiecare dată de la capăt”, spune prof. dr. Florin Coleceag.

„În primul rând pentru foarte mulţi copii şcoala reprezintă un mediu foarte important de socializare. Dar în şcoală acest lucru nu este valorificat. Şcoala este una a tăcerii, ei trebuie să vină să asculte ce zice profesorul. Nu să comunice”, spune Monica Cuciureanu, expert in educație.

„Un copil nu ştie să scrie şi să citească în limba maternă, se datorează şi modului defectuos în care se predă disciplina”, spune prof. dr. Șerban Iosifescu.

„Din păcate sistemul de învăţământ preuniversitar a dovedit de foarte multe ori că nu este eficient, că nu pregăteşte elevii pentru piaţa muncii, că nu creşte valori şi competenţe”, spune Horia Onița, președintele Consiliului Național al Elevilor.

„Eu cred că există în realitate un fond de nemulţumire şi acesta are mai multe explicaţii. Este clar că aceste nemulţumiri vin mai mult pe fondul în care se aplică acest curriculum în clasă şi modul în care reuşim să îl adaptăm”, spune dr. Magdalena Balica, director adjunct ISE.

„Principalul impediment ar fi lipsa unor profesori calificaţi”, spune prof. dr. Șerban Iosifescu.

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei mai promit că până în 2017 vor fi gata şi noile manuale, care nu vor mai semăna cu cele de pe care învaţă elevii în prezent.

„Au rămas din anii 70-80 aceleaşi manuale. În manualele noastre se găseşte foarte multă informaţie brută pe care noi trebuie să o învăţăm că atare”, spune un elev.

Marile edituri din străinătate şi-au modificat complet modul de concepere a manualelor. Dacă până acum era un conţinut fix, de acum, profesorul poate să adauge conţinut, adaptat la nevoile elevilor de la clasa la care predă.

Profesori titulari şi bine pregătiţi, o programă care să ţină cont în primul rând de cerinţele elevilor şi materiale didactice moderne - sunt trei dintre soluţiile care odată adoptate vor face ca ţara noastră să nu mai fie codaşa Europei, la capitolul educaţie.

Acum ar fi timpul să gândim un nou plan cadru de învățământ”, spune spune prof. dr. Șerban Iosifescu.  

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!