Academia Română a intervenit astăzi în dezbaterea despre reformarea școlii gimnaziale și a cerut ministrului Educaţiei să reanalizeze cele patru variante de lucru date comisiei de experți și aflate acum în dezbatere publică. Academicienii nu sunt de acord cu dispariţia orei de limba latină din clasa a clasa a VIII-a şi nici cu împuținarea orelor de istorie.

Embed:

Academicianul Solomon Marcus a precizat că latina este necesară pentru că reprezintă un ingredient al culturii și istoriei românilor. Astfel, academicianul a evidențiat că toți copiii ajung în clasa a opta, în timp ce la liceu nu se înscriu la fel de mulți.

Aici este marea greşeală comisă de cei şase care au propus ca latina să rămână la opţiunea elevilor, iar marea greşeală a celor care au propus primele trei variante este faptul că ei au spus latină la a IX-a. Este o deosebire imensă, pentru că orice om de cultură îşi dă seama că diferenţa esenţială dintre clasa a opta şi a noua este că prin clasa a opta trec toţi elevii, pe când în clasa a noua nu ajung decât o minoritate. Iar latina ca ingredient esenţial al culturii, limbii, istoriei românilor, trebuie să facă parte din ceea ce e accesibil oricărui copil, nu doar unei minorităţi. Deci, nici una din cele patru variante nu a apreciat cum trebuie latina. Trebuie să rămână la gimnaziu pentru că este un ingredient esenţial al faptului de a fi român”, a declarat Solomon Marcus.

De asemenea, referitor la propunerea de reducere a orelor de istorie, academicianul a subliniat că mai întâi trebuie stabilit care este minimul de cunoștințe care trebuie livrat elevilor.

Am discutat de latină pentru că acolo s-a pus problema la a fi sau a nu fi. Dacă trecem la numărul de ore asta este o chestiune cu totul diferită. Împărţirea aici e o mare greşeală a întregului demers, că nu mai este împărţită educaţia pe materii riguros separate şi nu are rost să pui problema aceasta, câte ore, la ce materii. Noi nu ştim bine în ce constau aceste materii. Problema trebuie pusă abia după ce ne dăm seama care este minimul de cultură care trebuie livrată copiilor şi care este limita suportabilă pentru a nu violenta sănătatea lor psihosomatică. Problema principală în ansamblu va fi de eliminare a unui surplus, de reducere cantitativ şi pe spaţiul rămas gol în acest fel să se introducă lucruri noi”, a precizat Solomon Marcus.

Referitor la propunerea comisiei de experți pentru un plan cadru, academicianul a apreciat că nu „pune degetul pe rană” și că nu tratează ce este acum neregulă în educație.

Nu mi se pare că pune degetul pe rană, pentru că nu înţeleg că fără o evaluare a rănilor deschise din actualele manuale, noi putem să fim pregătiţi pentru noi programe şi manuale. Adică celelalte propuneri sunt pur speculative. Ceea ce mă caracterizează este că am considerat decisivă starea de pe teren. Adică plec de la starea asta a patologiei de diverse grade existente în cadrul populaţiei şcolare şi merg pe urmele lor, să detectez, să pun diagnosticul şi să ofer o terapie. Altfel, pot să plec de la teorii educaţionale ale unor mari pedagogi, de la situaţia şcolare în Singapore. Plec de la faptul că o serie de lucruri extraordinare care au apărut în cultură lipsesc din programele şcolare şi, în schimb, programele abundă în lucruri plictisitoare şi nesemnificative. Noi îi obligăm să înveţe lucruri care îi plictisesc. Plictiseala e unul din cuvintele cheie când e vorba să caracterizăm starea psihologică a elevilor”, a subliniat academicianul.

Solomon Marcus a declarat că manualele au un surplus de informație care „agresează elevul”.

Ceea ce se întâmplă în fapt este o alianţă în rău între manuale şi profesori. E o alianţă în a-l agresa pe elev. Manualul îl agresează prin surplus de informaţie, prin detalii nesemnificative, de-a valma cu lucruri care ar merita să fie. Iar profesorul îl agresează pe elev prin sarcini trasate în aşa numitul-caiet al elevului, temelor propuse acasă la care colaborează părinţii, bunicii, toţi membrii familiei, uneori până la ore adânci din noapte. Acestea sunt lucruri pe care noi le ştim de pe teren”, a precizat academicianul.

Solomon Marcus a precizat că un exemplu clar că sistemul școlar din România nu funcționează este faptul că elevii, odată ce merg la școală, intră într-o stare de încordare.

Simptomul clar că şcoala nu funcţionează este faptul că o parte imensă a populaţiei şcolare este bolnavă. Prezintă diverse stări de patologie psihosomatică. Stări de depresie. Or, aici e marele conflict de la baza şcolii de azi. Elevii, de îndată ce trec pragul şcolii, intră într-o stare de încordare. Singura stare care permite un act de învăţare autentică este exact starea inversă de destindere, de plăcere, de bucurie. Tot ceea ce numim noi învăţare în şcoală revine la acte artificiale forţate de memorare şi e vorba aia populară, că i-a intrat pe o ureche şi i-a ieşit pe cealaltă. Totul se pierde, nimic nu se acumulează”, a concluzionat academicianul. 

Academicianul Solomon Marcus mai spune că mulți elevi se tem să își spună părerile de teama represalilor din partea profesorilor.

De asemenea, academicianul a precizat că internetul a schimbat mentalitatea copiilor, iar adulții trebuie să înțeleagă că și ei au de învățat de copii.

Am aflat următorul lucru: că foarte mulţi elevi se tem să îşi spună părerea deschis despre şcoală de teama unor posibile represalii. Nu se poate. Profesorul dacă rămâne la această mentalitate, că el vine la şcoală să livreze un produs cu care a venit de acasă, e pierdut. Marea noutate care s-a petrecut acum este faptul că schimbările atât de mari au făcut ca lucrurile să se aşeze în mintea copiilor de azi altfel decât ieri. Un copil crescut în zodia internetului vede altfel lumea. Noi trebuie să fim capabili să realizăm că noi, adulţii, avem de învăţat de la ei, de la copii, nu mai puţin decât ei de la noi. Profesorul, în cele mai multe cazuri, nu în toate, există şi excepţii, evident, în cele mai multe cazuri profesorul se consideră cel care e deasupra. Lucrul ăsta s-a schimbat, mulţi părinţi consideră că sunt deasupra prin simplul fapt că sunt părinţi, faţă de copii, mulţi profesori se consideră deasupra, ori nu”, a declarat academicianul Solomon Marcus.


Citiți și: 

Reforma în Educație, atacată de Academia Română. Reacția ministrului Adrian Curaj

Trei anchete la Liceul Tudor Vianu. Mama unei eleve: „Copilul meu nu a văzut lucrurile aşa”

În genunchi, pentru o notă mai mare. Acuzaţii grave la adresa unui profesor de matematică de la Colegiul "Tudor Vianu"

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!