Capitala conduce detaşat în topul prejudiciilor din evaziune fiscală. O arată bilanţul parchetului anti-mafia pentru anul trecut. Pe locul doi în top se regăseşte structura din Ploieşti a Direcţiei de combatere a criminalităţii organizate. Nu este de mirare, având în vedere că în dosarul firmelor lui Florian Walter, abia adus în ţară, paguba este estimată la 20 de milioane de euro. Şansele de a recupera prejudiciul integral sunt însă reduse - valoarea bunurilor pe care s-a pus sechestru este doar jumătate din prejudiciul total.

Embed:

 

Cele mai mari prejudicii din evaziune fiscală au fost identificate de procurorii de la Structura Centrală Antimafia. Peste 100 de milioane de lei este valoarea pagubelor din Bucureşti. Structura din Ploieşti este pe locul doi în topul marilor prejudicii, cu aproape 93 de milioane de lei, în timp ce procurorii din zona de est a ţării au tras linie la finalul anului şi au adunat peste 52 de milioane de lei din prejudicii.

Unul dintre cele mai originale cazuri instrumentate de procurorii din Capitală este cel al soft-ului folosit în mai multe localuri de lux care dubla evidenţa contabilă, pentru a reduce cât mai mult valoarea taxelor plătite la buget. Patronul unui lanţ de cofetării de lux a ajuns în arest, iar prejudiciul este estimat la 10 milioane de euro.

„Reporter: Ştiţi de ce aţi fost adus la audieri?

Tudor Constantinescu: Vă salut!

Reporter: Ştiţi de acel aparat? Softul acela?”

Iar Florian Walter, adus din Emiratele Arabe după ce s-a ascuns zece luni de autorităţi, trebuie să răspundă în faţa magistraţilor după ce, prin firma sa de salubritate, bugetul ar fi fost fraudat cu 20 de milioane de euro. O parte a dosarului a fost deja trimisă în judecată de structura din Ploieşti a DIICOT.

„De ce aţi fugit din ţară, domnule Walter?

N-am fugit, domnule, din ţară.”

Andreea Georgescu, reporter Digi24: „355 de milioane de lei este valoarea totală a prejudiciului din dosarele de evaziune fiscală instrumentate anul trecut de procurorii DIICOT. Numai că anchetatorii au reuşit să identifice bunuri şi bani care acoperă doar puţin peste jumătate din paguba adusă bugetului de stat. ”

Diferenţa dintre paguba adusă bugetului şi sumele sechestrate se explică prin lipsa resurselor pentru a investiga averile suspecţilor şi modul în care îşi ascund banii.

Daniel Horodniceanu, procuror-şef al DIICOT: „Investigaţiile financiare paralele trebuie dezvoltate simultan cu instrucţia penală de oameni specializaţi, atât în ţară, pentru descoperirea modalităţilor în care au fost plasaţi banii obţinuţi din infracţiuni, cât şi a felului în care a fost deghizată originea lor ilicitată - persoane interpuse, firme paravan, reinvestire în afaceri conduse de oameni de paie.”

Anul trecut, în premieră pentru structura de combatere a criminalităţii organizate, s-a reuşit sechestrarea a mai bine de milion de euro, bani ascunşi în străinătate, inclusiv în offshore-uri.

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!