Jurnalul de seară. Ce șanse are avea o plângere a lui Adrian Năstase la CEDO

Data publicării:
CEDO cedh 39553 16 382 2009-07-02-1

Adrian Năstase are şanse de reuşită dacă cere ajutorul CEDO. Completul de judecată în cazul Zambaccian are câteva lacune. O spune fostul Avocat al Poporului, profesorul de drept constituțional, Gheorghe Iancu.

„Sunt câteve greșeli de procedură, a fost în audiență la mine domnul respectiv cât am fost Avocat și credeți-mă că am constat că sunt reale. Există doi judecători în completul de condamnare care nu au decret de numire. Judecătorii trebuie să fie numiți prin deceret prezidențial. Există câțiva judecători în complet care nu au fost numiți prin decret prezidential, ci de CSM pe ideea că au fost numiți procuror generali sau pe nu știu pe unde. Eu am sesizat CCR, s-a respins sesizarea. S-ar putea să aibă mare succes la Curtea Europeană”, a spus Gheorghe Iancu, profesor de drept constituțional, la Digi24.

Avocatul lui Adrian Năstase, Ion Cazacu, a comentat marți posibilitatea depunerii unei plângeri la CEDO, în dosarul Zambaccian.

„Noi am intrat astăzi în posesia minutei scrise, nu mă aștept ca motivarea să fie rapidă. O să stăm puțin să analizăm, mai ales că există, cel puțin teoretic, și această intrare în vigoare a noului Cod Penal și a noului Cod de Procedură Penală. Sunt o serie de dispoziții tranzitorii sau dispoziții care pot fi mai favorabile în codurile noi sau în codurile vechi. Nu trebuie să ne grăbim, mai avem până la 1 februarie”, a explicat avocatul.

„În acest dosar, cu siguranță, se va face o nouă plângere. Avem timp: șase luni de la pronunțare. Nu ne grăbim”, a subliniat Ion Cazacu.

„Sunt șanse serioase ca el să câștige acolo”

Potrivit lui Gyorgy Frunda, invitat în „Jurnalul de seară”, sesizarea lui Adrian Năstase la CEDO în cazul „Trofeul calității” este în curs de analizare și că, în mod normal, până să fie judecat, trec minimul trei ani de zile, în pregătirea și verificarea actelor.

Printre motivele invocate în memoriul după condamnarea din „Trofeul calității”, făcut public de Adrian Năstase, citate de Gyorgy Frunda, care presupune că l-a trimis la CEDO, se numără și faptul că parchetul a avut peste 900 de martori, iar lui Adrian Năstase nu i s-au aprobat decât cinci martori, la care s-a și renunțat pentru că nu s-a prezentat, ceea ce ar fi o afectare a dreptului de apărare.

„Dacă este ceva adevărat ce a scris Adrian Năstase în memoriul făcut public, pe care spune că l-a trimis ca și sesizare la Curtea Europeană, atunci într-adevăr, din punctul de vedere al dreptulu la apărare, articolele 6, 8 și 14 din Convenția Europeană, sunt șanse serioase ca el să câștige acolo”, a declarat Gyorgy Frunda.

Potrivit avocatului, în acest context, teoretic, în cazul admiterii, urmarea ar fi ca CEDO să condamne România, iar în legea românească asta ar însemna reluarea procesului și repunerea sa în toate funcțiile pe care le-a avut anterior condamnării, plus acordarea despăguribilor materiale și morale care i se atribuie.

Gyorgy Frunda a subliniat că CEDO nu se pronunță asupra deciziei judecătorești, respectiv cea de condamnare, ci pe respectarea drepturilor inculpaților de către instanțe.

Pe de altă parte, deputatul PNL Ludovic Orban, invitat de asemenea în „Jurnalul de seară”, a comentat modul în care fostul premier și-a exercitat dreptul la apărare, ceea ce a dus la tergiversarea procesului. „Mare parte de tergiversare este din vina lui Adrian Năstase, prost sfătuit”, a spus Ludovic Orban, apreciind că cei care l-au sfătuit pe domnul Năstase în felul acesta sunt vinovați inclusiv de decizia finală de condamnare și că un om care nu se consideră vinovat s-ar fi prezentat altfel în fața instanței. „Fie a fost prost sfătuit, fie i-a fost frică”, a spus deputatul PNL.

El a criticat și atitudinea actualului șef al PSD față de decizia instanței supreme.

„În cazul Adrian Năstase, Victor Ponta – cum să spun - ne-a arătat din nou că nu e bărbat și că are, așa, niște atitudini care sunt făcute numai ca să le ia ochii colegilor din PSD și să arate că se luptă și el”, a spus Ludovic Orban.

În ce a constat sesizarea în „Trofeul calității”

Există un precedent în sesizarea CEDO, privind condamnarea în dosarul „Trofeul calității”. La începutul lunii decembrie 2012, avocatul Ion Cazacu a anunțat că până la 20 decembrie va termina plângerea la CEDO, pentru a cere restabilirea adevărului și a imaginii publice a fostului premier.

Adrian Năstase comentase acest aspect, într-o postare pe blogul personal, în 27 noiembrie 2012, pe tema „Motivarea sentinţei – Câteva adevăruri simple şi câteva întrebări naive”, privind dosarul „Trofeul calității” „Procurorii şi judecătorii sunt interşanjabili. Ştiţi deja că doamna Ioana Bogdan – care a făcut parte din completul de la fond – nu are un decret prezidenţial de numire ca judecător. În esenţă, judecătorii recursului au considerat că nu are importanţă, deoarece „stabilitatea” procurorilor este echivalentă cu „inamovibilitatea” judecătorilor. Dincolo de implicaţiile pentru acest proces, mie, ca jurist, mi-e greu să accept o astfel de teză. Nu ştiu ce părere au ceilalţi judecători”, a scris atunci pe blog.

Traseul sesizării Avocatului Poporului

În 13 iunie 2012, Gheorghe Iancu, pe atunci Avocat al Poporului, a semnat un comunicat de presă, ca reacție la un comunicat al Consiliului Superior al Magistraturii, privind numirea, promovarea și transferarea magistraților și, în special, a judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție. 

Gheorghe Iancu a sesizat atunci CSM, menționând că judecătorii de la toate instanțele se numesc în funcție prin decret al președintelui României și dobândescm de la data numirii, inamovibilitate. „În acest context, promovarea și transferarea judecătorilor se poate face doar după actul numirii prin decreet prezindențial”, se menționa în comunicatul respectiv.

Avocatul Poporului anunța atunci că analizează posibilitatea de a sesiza CCR în legături cu acest aspect de constituționalitate.

Ulterior, în 14 iunie 2012, CSM anunța că a fost înregistrată sesizarea Avocatului Poporului și că a fost repartizată, de către Secretarul General al CSM, direcţiilor de specialitate din cadrul aparatului propriu al Consiliului, în vederea analizării şi formulării unui punct de vedere.

„Concluziile analizei vor fi dezbătute de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, urmând ca decizia Plenului să fie adusă la cunoştinţa opiniei publice”, se anunța atunci.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri