Raport MCV 2015. Parlamentul, Avocatul Poporului, bacalaureatul și sistemul de sănătate trag România în jos la capitolul luptă anticorupție

Data publicării:
Berlaymont Comisia Europeana -AFP Mediafax Foto-GEORGES GOBET 1

 

FOTO: MediafaxFoto

Parlamentarii au respins anul trecut jumatate din cererile de arestare preventivă ale unor colegi acuzați de procurori de corupție. Asta a atras criticile experților europeni în justiție. La fel și faptul că mulți aleși declarați incompatibili cu funcțiile publice și-au păstrat mandatul în ciuda verdictelor date de judecatori.

Și acum există în Parlament doi deputați cărora Justiția nu le mai găsește loc acolo. Experții din Comisia Europeană dau exemplul senatorului Akos Mora, care a mai ramas în Cameră opt luni dupa decizia magistraților.

Aplicarea de către Parlament a deciziilor ANI este în continuare inegală. Într-un caz emblematic, soluţia n-a fost găsită decât după ce senatorul în cauză şi-a dat demisia”, notează raportul MCV.

Scandalurile din educaţie au fost atât de răsunătoare încât au ajuns până la Bruxelles. Comisia Europeană este îngrijorată de faptul că mita a devenit mai importantă decât învăţătura.

În sectorul educaţiei, principala problemă este corupţia în legătură cu examenele, în special examenul de Bacalaureat. Cazurile au arătat că subiectele examenelor s-au scurs şi au fost trecute cu vederea încercările de copiere”, scrie, negru pe alb, în documentul Comisiei Europene.

Migraţia primarilor de la un partid de la altul, înainte de campania electorală, a sărit în ochi experților europeni. Raportul despre corupţie îl acuză și pe Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, pentru că nu a atacat la Curtea Constituţională Ordonanţea de Urgenţă a Guvernului care dădea voie traseiştilor să migreze. Peste 500 de primari şi-au părăsit partidul şi majoritatea au plecat la PSD.

Un alt punct important din raport cere ca numirea procurorilor-şefi să nu se mai facă pe criterii politice.

„Este nevoie de o modificare legislativă în aşa fel încât să fie eliminat factorul politic şi chiar se face o recomandare de către CE ca această modificare să fie făcută similar cum e numirea preşedintelui ÎCCJ, unde executivul nu are niciun rol”, a explicat la Digi24 Horațius Dumbravă, membru CSM.

Raportul integral poate fi consultat AICI.

Cine are note bune de la Comisia Europeană

Raportul MCV publicat miercuri laudă activitatea instituţiilor judiciare, ANI, DNA, ÎCCJ şi CSM, relatează Mediafax.

Judecătorii şi procurorii au respectat în mod constant deciziile Curţii. Deşi unele decizii au reprezentat o provocare pentru sistemul de justiţie, necesitând adaptarea metodelor de lucru, îmbunătăţirea respectului pentru drepturile fundamentale este percepută ca un pas important în consolidarea şi modernizarea sistemului de justiţie", se arată în raport, precizându-se că în timp ce Ministerul Justiţiei a modificat în timp legile în urma unor decizii ale Curții Constituționale, există „cazuri clare unde Parlamentul nu a respectat deciziile CC” (exemplu: cazul senatorului PNL Akos Mora)

Totodată, raportul remarcă faptul că stabilitatea cadrului juridic în materie de integritate a rămas „problematică”, urmare a unor tentative în Parlament de a se modifica elemente ale acestui cadru. "Cu toate că niciuna dintre aceste încercări nu a devenit text de lege, nu a existat nicio dovadă că implicaţiile în ceea ce priveşte situaţiile de incompatibilitate sau riscurile de corupţie au fost evaluate în prealabil şi nu a existat nicio consultare cu ANI pe acest subiect", susţin experţii europene.

Documentul arată că aplicarea de către Parlament a deciziilor ANI confirmate în instanţă este "în continuare inegală", în pofida speranţei că reformele vor spori "gradul de aplicare automată" a acestora.

Experţii CE punctează faptul că respingerea Legii amnistiei de către Parlament în noiembrie 2014 a transmis "un semnal pozitiv" în ceea ce priveşte opoziţia faţă de o lege care ar conduce la exonerarea unor persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie. "Cu toate acestea, faptul că la numai o săptămână de la acest vot ideea unui nou proiect de lege privind amnistia colectivă a fost din nou vehiculată în Parlament sugerează că dezbaterea pe acest subiect nu a fost închisă", atrag ei atenţia.

"În ultimele rapoarte MCV au putut fi constatate rezultate mai bune în ceea ce priveşte combaterea eficace a cazurilor de corupţie la nivel înalt, o tendinţă care s-a confirmat în 2014. Acest lucru este valabil atât la nivelul urmăririi penale realizate de DNA, cât şi în etapa judecării cauzei de către ÎCCJ. Acest lucru este, încă o dată, o indicaţie a faptului că problema corupţiei rămâne una majoră", se arată în raport.

Documentul punctează faptul că activitatea DNA în 2014 a acoperit "un spectru larg de cazuri de corupţie la nivel înalt, de la toate nivelurile funcţiei publice şi implicând persoane publice din diferite partide politice" .

În acest sens, CE notează creşterea numărului investigaţiilor DNA asupra unor cazuri de corupţie vizând judecători şi procurori, subliniind că anul trecut au fost condamnaţi pentru corupţie 7 judecători şi 13 procurori.

Printre cazurile care au fost sesizate ÎCCJ s-au numărat condamnări definitive ale unui fost premier, ale unor foşti miniştri, parlamentari, primari şi magistraţi.

Raportul remarcă însă faptul că, în majoritatea cazurilor, executarea pedepsei în cazurile de corupţie este suspendată, deşi acest lucru este "mai puţin flagrant" la nivelul ÎCCJ.

Activitatea ANI, la nivel ridicat: 514 rapoarte finalizate în 2014

Experţii CE notează faptul că activitatea ANI s-a menţinut la nivelul ridicat din 2013, anul trecut Agenţia Naţională de Integritate finalizând 514 rapoarte în cazuri de incompatibilitate (cele mai multe - 294), conflict de interese administrativ sau penal sau inadvertenţe semnificative între venituri şi averi. Deciziile ANI au vizat, printre altele, magistraţi, secretari de stat, 11 senatori, 28 de deputaţi sau 84 de primari.

Totodată, este remarcat faptul că, în cazul deciziilor ANI contestate, 90% dintre ele au fost confirmate de instanţe.

O provocare cu care se confruntă ANI este cea privind implementarea deciziilor definitive ale instanţelor referitoare la averile nejustificate, conflictul de interese sau cazurile de incompatibilitate. Autorii raportului subliniază faptul că ANI a iniţiat un proces de monitorizare a implementării acestor decizii.

Ca şi în precedentele rapoarte, şi activitatea CSM este salutată, inclusiv politica de "toleranţă zero" în privinţa corupţiei în rândul magistraţilor.

Raportul menţionează faptul că faţă de precedentele rapoarte atacurile motivate politic la adresa judecătorilor şi procurorilor s-au redus, dar au rămas o problemă şi în 2014, mai ales în cazurile de corupţie în care au fost implicate persoane publice influente. Sunt semnalate şi cazuri în care Curtea Constituţională a fost criticată dur de anumite persoane publice, un exemplu fiind legile Big Brother.

CE salută implementarea noilor coduri, dar remarcă inconsecvenţe în deciziile instanţelor

Raportul remarcă faptul că adoptarea noilor coduri, importante pentru modernizarea sistemului judiciar din România, a reprezentant un succes la care au contribuit instituţii cheie, Ministerul de Justiţie, ÎCCJ, CSM şi Procuratura.

Punerea în aplicare a noilor coduri (civil, de procedură civilă, penal, de procedură penală) a demonstrat faptul că "guvernul şi sistemul judiciar au colaborat într-un mod pragmatic şi productiv," dar, la un an de la intrarea în vigoare a codurilor, rămân multe aspecte legislative care nu au fost "soluţionate". "Continuă să existe un nivel surprinzător de ridicat de inconsecvenţe în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care va fi întotdeauna o sursă de îngrijorare", precizează raportul.

Accent pe combaterea micii corupţii

CE remarcă lupta autorităţilor române împotriva corupţiei la nivel înalt, dar atrage atenţia că trebuie să combată şi mica corupţie, precum şi manifestarea acestui fenomen în educaţie şi sănătate.

"În sectorul educaţiei, principala problemă a fost reprezentantă de corupţia legată de examene, în special a bacalaureatului. Cazurile (semnalate) au inclus scurgerea conţinutului examenelor şi faptul că se închid ochii la tentativele de copiere", se arată în raport, care evidenţiază rolul supravegherii video a examenelor la nivel naţional.

Totodată, în 2014 au existat mai multe condamnări în cazuri de corupţie în zona educaţiei, inclusiv a unor oficiali din cadrul Ministerului Educaţiei.

La nivel universitar, este criticat faptul că instituţiilor de învăţământ superior nu li se cere "să numească evaluatori externi atunci când acordă grade universitate, o practică standard în multe ţări".

Confiscarea averilor şi recuperarea daunelor

O problemă sesizată de raport o reprezintă recuperarea daunelor de către stat sau de către persoane private, în urma unor decizii definitive ale instanţelor, chiar dacă rapoartele arată o creştere a activelor confiscate de către ANAF de la 5% în 2013 la 15% în 2014.

Comisia aminteşte faptul că recuperarea daunelor este responsabilitatea instituţiilor financiare şi că, totodată, a fost înţeleasă nevoia unor prevederi legale "pentru a face această procedură mai eficientă".

Raportul notează că situaţia se complică şi mai mult atunci când este vorba de confiscarea unor proprietăţi sau bunuri precum maşinile.

În cazurile de fraudare a fondurilor europene, CE atrage atenţia asupra faptului că sumele fraudate sunt returnate de la bugetul de stat, fără ca cei care comit frauda să plătească.

REACȚII

Preşedintele Klaus Iohannis vede raportul de monitorizare a Justiţiei ca fiind mai degrabă pozitiv. Iar acolo unde sunt observaţii, este datoria oamenilor politici să ţină cont de ele. Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, este de părere că cele mai multe critici din Raport le-a primit Senatul, în timp ce premierul Victor Ponta spune că Guvernul are note bune.  

DNA spune că raportul MCV reconfirmă calitatea activităţii anticorupţie.

Experţii tehnici ai CE au declarat, miercuri, la Bruxelles, că, din moment ce rapoartele MCV continuă, înseamnă că România şi Bulgaria mai au de lucru în ceea ce priveşte respectarea standardele europene cu privire la combatarea corupţiei şi a criminalităţii.

 Întrebaţi dacă, la nouă ani de la instalarea MCV, cele două ţări se conformează acestor standarde, experţii au răspuns: "Din moment ce ne aflăm în continuare aici, înseamnă că nu am ajuns încă la punctul final", relatează Mediafax.

Totodată, ei nu au precizat dacă Bulgaria și România vor fi separate într-o viitoare evaluare în cadrul MCV, spunând că aceasta este "o situație ipotetică, cele două țări fiind tratate în mod diferit, fiecare având propriile merite".

Un nou raport MCV va fi realizat pe parcursul anului 2015, urmând a fi făcut public în prima parte a lui 2016.


Parlamentul României este din nou criticat în raportul MCV, conform unor informaţii obţinute de Digi24. Draftul întocmit de specialiştii Comisiei Europene, obţinut de Digi24, consemnează că Legislativul întârzie nejustificat aplicarea deciziilor definitive de incompatibilitate a unor aleşi.

Raportul MCV subliniază faptul că progresele remarcate în precedentul raport, din ianuarie 2014, au fost continuate şi că ele trebuie consolidate, iar activitatea instituţiilor judiciare a crescut încrederea populaţiei în sistemul judiciar.

Documentul consemnează activitatea Curţii Constituţionale, subliniind, în schimb, faptul că unele decizii ale instanței menționate nu au fost respectate de către Parlament.

În ceea ce priveşte ameninţările la adresa independenţei justiţiei, conform surselor citate, documentul relevă că atacurile, inclusiv din partea politicienilor, la adresa judecătorilor şi procurorilor au rămas o problemă, dar numărul lor a scăzut faţă de anii precedenţi.

Aceleași surse au mai precizat că raportul MCV cuprinde referiri şi la Avocatul Poporului şi la neimplicarea acestuia în contestarea unor ordonanţe de urgenţă la Curtea Constituţională. Totodată, evidenţiază numărul în creştere al cazurilor de corupţie în rândul judecătorilor şi procurorilor anchetate de DNA.


Pe lângă activitatea DNA, raportul salută şi activitatea ANI, a ÎCCJ şi a CSM.

Ca şi precedentele rapoarte, documentul care va fi publicat miercuri notează faptul că Parlamentul nu a respectat toate deciziile ANI privind incompatibilitatea, existând cazuri când parlamentari declaraţi incompatibili nu au fost suspendaţi.

De asemenea, Parlamentul este criticat pentru faptul că a respins sau a tergiversat cereri ale DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari, iar criteriile acestor refuzuri nu sunt clare.

Corupţia rămâne o problemă majoră în România, dar documentul Comisiei Europene (CE) remarcă numărul în creştere al anchetelor şi al condamnărilor în cazuri de corupţie la nivel înalt.

În schimb, CE are observaţii cu privire la rata mică de confiscare a averilor şi de recuperare a daunelor în urma unor decizii finale ale instanţelor.

Pe de altă parte, documentul consemnează corupţia din educaţie, în special pe cea legată de examenele de bacalaureat, dar şi pe cea din sistemul medical.

Documentul face referire şi la problemele legate de licitaţiile publice, inclusiv cele cu fonduri europene.

Aceleaşi surse au relatat că Executivul UE insistă pentru o procedură transparentă în cazul desemnării noului şef al DIICOT, precum şi pentru revizuirea a modului în care se fac numirile pe posturile importante din sistemul de justiţie.

O altă recomandare ar putea viza găsirea unei modalităţi privind aplicarea automată de către Parlament a deciziilor instanţelor referitoare la parlamentari.

Aceleaşi surse au subliniat faptul că raportul de miercuri este mai bun decât cel din 2014 şi mai bun decât cel al Bulgariei.

Rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria vor fi discutate, astăzi, în Colegiul comisarilor şi vor fi publicate după încheierea reuniunii Colegiului, la ora 12:00 (13:00, ora României).

Citiţi şi:

EUROBAROMETRU. Aproape trei sferturi dintre români vor ca MCV să continue

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri