Patru candidaţi intră în cursa pentru şefia Parchetului General. Instituţia a rămas fără Procuror General de la începutul lunii februarie, după ce Tiberiu Niţu a demisionat.

Embed:


Ministerul Justiției confirmă înscrierea a patru candidați pentru șefia Parchetului General. Este vorba de procurorii Gheorghe Ivan, Oana Schmidt-Hăineală, Augustin Lazar şi Codruţ Olaru.

Codruţ Olaru este, din mai 2013, adjunct al procurorului general al României, iar anterior, din 11 ianuarie 2007, a fost procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Oana Schmidt Hăineală este membru în Consiliul Superior al Magistraturii din 2011, din partea parchetelor de pe lângă tribunale, ea lucrând anterior la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, cu grad profesional de parchet de pe lângă curtea de apel. A fost vicepreşedinte al CSM în 2012 şi preşedinte în 2013. Mandatul de membru îi expiră în acest an.

Gheorghe Ivan a condus DNA Galaţi în perioada 2008 - 2013, fiind de atunci procuror la Parchetul Înaltei Curţi.

Augustin Lazar conduce Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia din ianuarie 2013, anterior el fiind procuror-şef adjunct. Procurorul a coordonat anchetele din dosarele privind furturile brăţărilor dacice şi altor bunuri de tezaur din zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.

Până în 22 martie, ei vor avea discuții cu ministrul Justiției, Raluca Prună.

Potrivit Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, numirea în funcţia de procuror general se face de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Pe lângă vechimea de 10 ani în funcţie, candidaţii trebuie să fi obţinut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare şi să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii cinci ani. Candidaţii trebuie de asemenea să aibă capacitatea de a organiza activitatea Ministerului Public, pentru o bună administrare a justiţiei, viziune managerială, experienţă profesională relevantă, capacitate decizională şi de asumare a răspunderii, capacitatea de gestionare a situaţiilor de criză, motivare şi capacitate de relaţionare şi comunicare.

La acestea se adaugă criterii de integritate, obiectivitate şi imparţialitate în exercitarea funcţiei, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură, respectarea standardelor de conduită conforme cu demnitatea şi onoarea profesiei şi absenţa oricărui conflict care ar putea dăuna interesului public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.

 

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!