România, din nou în campanie electorală. Politicienii luptă pentru 32 de mandate într-un Parlament European cu puteri sporite

Data publicării:
europarl

La miezul nopţii s-a dat oficial startul campaniei electorale pentru europarlamentare, moment în care oraşele au început să fie împânzite de afişe cu imaginea celor care îşi doresc un loc la Bruxelles. 32 de mandate sunt puse la bătaie pentru românii care vor să îşi reprezinte ţara în Parlamentul European.

Campania electorală se desfăşoară timp de o lună şi se încheie cu o zi înainte de data alegerilor, respectiv pe 24 mai, la ora 7:00.

Potrivit legii, cei care lipesc afişe electorale în spaţii nepermise riscă amenzi cuprinse între 1000 şi 2500 de lei. De asemenea, este interzisă distrugerea, deteriorarea, murdărirea sau acoperirea afişelor electorale.

La scrutinul din 25 mai vor fi aleşi cei 32 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European. În cursă sunt înscrise 15 partide şi alianţe politice sau electorale şi opt candidaţi independenţi.

Cine a furat startul

Unii candidaţi au furat startul campaniei electorale. În mai multe oraşe din ţară au fost lipite încă de joi afişe care le recomandă oamenilor cu cine să voteze pe 25 mai. În centrul oraşului Ploieşti, preşedintele Partidului Social Democrat, Victor Ponta, zâmbeşte de pe un afiş şi anunţă că trimite la Bruxelles „oameni care sunt mândri că sunt români”.

Şi liberalii au amplasat corturi de campanie. La Târgu-Jiu, organizaţia de tineret a PSD, în parteneriat cu o firmă de ochelari, îi anunţa pe alegători că pot beneficia de un consult oftalmologic gratuit.

PNŢCD şi Alianţa Naţională a Agricultorilor au început şi ele să îşi pună afişe electorale în oraşe înainte de debutul legal al campaniei.

Parlament cu puteri sporite

Alegerile din 25 mai vor aduce la Bruxelles o nouă serie de eurodeputaţi într-un legislativ care va avea puterile mult sporite. Mai nou, Parlamentul European are putere de decizie în noi domenii, inclusiv agricultura, imigrarea legală şi fondurile structurale.

În plus, majoritatea politică rezultată în urma alegerilor va avea ultimul cuvânt asupra bugetului comunitar, dar şi asupra revizuirii tratatului Uniunii Europene.

O premieră în domeniu o va constitui alegerea de către Parlament a preşedintelui Comisiei Europene, în toamna anului 2014. Familia europeană care obţine cel mai mare număr de eurodeputaţi va avea prima şansă de a da preşedintele Comisiei Europene.

Pentru această funcţie importantă au intrat deja în cursă cinci partide politice europene: socialiştii, popularii, liberalii, verzii şi Stânga Europeană.

Cum bătălia dintre socialişti şi populari este strânsă, orice vot poate face diferenţa. Tocmai de aceea, şi în România competiţia pentru Parlamentul European se anunţă mai intensă decât la precedentele scrutine.

Romania are 32 de europarlamentari şi este întrecută doar de statele care au mai mulţi locuitori: Germania, cu 96 de europarlamentari, Franţa - 74, Spania - 54, Italia - 73, Polonia - 51 şi Marea Britanie - 73.

Alegerile pentru Parlamentul European se desfăşoară în perioada 22-25 mai în toate statele membre. În total, vor fi aleşi 751 de europarlamentari care vor crea în următorii cinci ani legislaţie comunitară pentru peste 500 de milioane de cetăţeni.

Primele alegeri europene au avut loc în 1979 şi, de atunci, au loc o dată la cinci ani.

Speranţele politicienilor români

Cum la nivel european bătălia dintre socialişti şi populari este strânsă, şi în ţară va fi la fel. În cursă sunt înscrise 15 partide şi alianţe politice sau electorale şi opt candidaţi independenţi.

Social-democraţii îşi propun să obţină cel puţin 14 locuri din cele 32. Liberalii speră şi ei la cel puţin opt locuri, iar democrat-liberalii mizează pe şase locuri.

Câte un loc sau două speră să obţină şi UDMR, PPDD, PRM şi Mişcarea Populară. Mircea Diaconu va candida ca independent, după ce PNL nu l-a susţinut până la capăt.

Alegeri parţiale în paralel

Concomitent cu euroalegerile, Guvernul organizează pe 25 mai şi alegeri parţiale pentru colegiile în care sunt vacante locurile de parlamentar şi pentru posturile libere de primari sau preşedinţi de consilii judeţene.

Alegeri parţiale parlamentare vor avea loc în Galaţi, Gorj, Hunedoara, Ilfov, Satu Mare şi Bucureşti.

În privinţa alegerilor parţiale locale, o miză importantă este preşedinţia Consiliului Judeţean Argeş. Poziţia a rămas vacantă după ce mandatul lui Constantin Nicolescu a încetat pentru conflict de interese.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri