Ungaria nu vrea să ridice un gard la granița cu România decât dacă nu are încotro. A spus-o astăzi, la Bucureşti, ministrul de Externe al Ungariei. Oficialul maghiar susține că Budapesta este interesată de relansarea parteneriatului strategic cu România, pe baza relaţiilor economice foarte bune. Urmăriți un interviu acordat în exclusivitate jurnalistului Digi24 Balazs Barabas.

Embed:

 

Balazs Barabas: Dle Ministru, în urmă cu câteva luni ați oferit un interviu emisiunii Pașaport Diplomatic în care ați apreciat ca foarte pozitivă relația cu ministru de externe Bogdan Aurescu. Acum avem un nou guvern, cu un nou ministru de externe, care la rândul lui va fi în funcție doar pentru o perioadă limitată. Cum proiectați implementarea unei continuități între cele două ministere de externe?

Péter Szijjártó: Sunt ministrul de externe al Ungariei de puțin timp, doar de un an și patru luni. Dar în acest timp am ajuns să colaborez deja cu al patrulea ministru de externe român. Deci m-am obișnuit ca în România să se schimbe relativ des politicienii și diplomații de carieră în funcția de ministru de externe, cel puțin în această perioadă.

Am avut o colaborarea foarte bună cu ministrul precedent, deși relațiile bilaterale au fost grevate de serioase probleme. În plus, Uniunea Europeană a fost lovită de cea mai gravă criză din istoria ei, prin criza refugiaților. Dar și cu actualul ministru de externe, deși ne cunoaștem doar de puțin timp, am reușit să dezvoltăm o relație foarte bună. Lazăr Comănescu este cunoscut ca un diplomat reținut și înțelept, iar întâlnirile avute în ultima perioadă au întărit în mine această percepţie. Trebuie să recunoaştem că relațiile româno-ungare, care ar trebuie să fie relații strategice, au intrat într-un impas substanțial lunile trecute, întrucât guvernul român anterior a lansat atacuri verbale grave împotriva Ungariei și a maghiarilor. Am întâmpinat declarații care conțineau acuzații complet nefondate împotriva Ungariei și populației maghiare. Apreciem foarte mult faptul că în perioada actualului guvern aceste atacuri au încetat complet.

Observăm că actualul guvern, numit tehnocrat, dorește să revină la colaborarea pe baze pragmatice. Iar noi sprijinim în totalitate această abordare, este interesul strategic și al României, și al Ungariei să căutăm punctele care ne leagă, să exploatăm colaborarea economică dintre cele două țări și să o extindem pe toate planurile. Este și interesul comunităților naționale care trăiesc pe teritoriile țărilor noastre și pe care le considerăm un potențial important, un liant între cele două țări, ale căror drepturi trebuie să le promovăm și să le întărim permanent. Deci trebuie să privim ca pe un potenţial comunitățile minorităților și colaborarea economică și trebuie să exploatăm faptul că în chestiuni europene de importanță majoră avem o pozitiție similară, chiar dacă nu în toate, dar în majoritatea lor. Ar trebui să exploatăm aceste trei aspecte și să ridicăm din nou colaborarea la un nivel strategic. Consider că putem pune bazele acestei colaborări împreună cu actualul guvern.

Balazs Barabas: Dar cum puteți asigura ca rezultatele bune, sau dacă veți obține rezultate bune în cursul discuțiilor de astăzi, ele să se perpetueze și în timpul guvernului următor, oricine ar veni la guvernare?

Péter Szijjártó: Am stabilit deja data ședinței comisiei mixte pe economie, pentru luna februarie. Deci întâlnirea de astăzi va fi urmată de altele, dar detaliile discuțiilor trebuie stabilite la nivel operativ de comisia mixtă economică. În ceea ce privește cooperarea pe termen lung, eu cred că trebuie să punem puncte fixe care vor asigura stabilitatea acestei cooperări, astfel, indiferent de coloratura guvernului, să putem păstra caracterul strategic al relațiilor bilaterale. Din acest motiv este important ca MOL să rămână în continuare performant în România. MOL a investit, în ultimii ani, 200 de milioane de euro în România. Acum are în plan coordonarea prospecției exploatării resurselor din zona transfrontalieră. Richter, o altă companie mare din economia ungară, consideră România ca fiind una dintre cele mai importante piețe, iar prin modificarea unor legi s-ar putea dezvolta și mai mult. OTP a devenit un jucător important pe piața bancară din România. Și să nu uităm că, pentru Ungaria, România a devenit deja a doua cea mai importantă destinație de export. Până la sfârșitul lunii octombrie 2015, Ungaria a exportat în România produse și servicii în valoare de aproape 4 miliarde euro. Dacă menținem aceeași intensitate a cooperării economice între cele două țări, relațiile politice vor avea o bază, indiferent de componența guvernelor. În acest scop, noi am deschis în România șase centre de dezvoltare a comerțului, pentru ca IMM-urile din România și cele din Ungaria să coopereze cât mai strâns. Banca Eximbank din Ungaria pune la dispoziția firmelor un fond de credit de 370 milioane euro, pentru ca acestea să își poată conecta activitățile. Cred că relațiile economice româno-ungare nu au avut niciodată un fundament financiar atât de puternic ca acum, iar asta va crea relații pozitive și pe plan politic.

Balazs Barabas: Ați menționat situația minorităților naționale din ambele țări. Cum vedeți situația minorității maghiare din România și ce măsuri ar putea fi luate pentru îmbunătățirea situației lor?

Péter Szijjártó: Nu vreau să ascund nimic, trebuie să fim deschiși unii cu alții. Există multe probleme care afectează relațiile româno-ungare pe planul minorităților etnice. Totodată în ce privește rezolvarea acestor subiecte consider că trei aspecte sunt foarte importante. În primul rând, trebuie să începem să înregistrăm succese comune și, plecând de la acestea, să putem dezbate aceste probleme foarte dificile cu șanse reale de rezolvare. Al doilea aspect: este nevoie de calm și luciditate. Emoțiile, argumentele naționaliste, interesele de politică internă lucrează împotriva găsirii de soluții. Este nevoie de luciditate, calm și rațiune. Al treilea aspect ține de respectul reciproc. Trebuie să vedem potențialul din minoritățile etnice. Noi manifestăm respect față de românii din Ungaria. Și, evident, ne așteptăm ca și țările vecine, unde trăiesc etnici maghiari, să dea dovadă de același respect. Nu trebuie să pierdem din vedere că s-au înregistrat progrese în acest sens. Decizia Parlamentului român asupra Zilei minorităților naționale trebuie apreciată. Iar noi salutăm această decizie. În același timp, problemele legate de folosirea limbii materne, a simbolurilor naționale, a retrocedărilor rămân pe lista subiectelor de dezbătut și de rezolvat. Însă revin: consider esențială abordarea lucidă și rațională. Fiindcă văd că există tendința, nu doar în România, de a fi folosită cartea naționalismului în scopuri electorale interne. Nu trebuie să permitem asta. Nu este nici în interesul Guvernului român, nici al Ungariei și al maghiarilor. De exemplu, este inacceptabil, oriunde în lume, ca o întreagă comunitate etnică să fie suspectată de acte de natură penală. Este inacceptabil ca o politică naționalistă să se bazeze pe astfel de lucruri. Contravine standardelor europene.

Consider că există probleme nesoluționate, trebuie să lucrăm la rezolvarea acestora. Dar ca să avem șanse de reușită la masa discuțiilor, trebuie să înregistrăm succese și în alte domenii și cred că acestea vor veni treptat. Poate mai încet decât ne dorim, dar vor veni cu siguranță.

Ministrul Afacerilor Externe maghiar despre cazul Beke Istvan

Balazs Barabas: Anul trecut a fost arestat în România un lider al Mișcării celor 64 de Comitate, lider care are și cetățenie ungară. Cum priviți dumneavoastră acest caz și cum privește ministerul de externe ungar Mișcarea celor 64 de Comitate, care este considerată mișcare extremistă?

Péter Szijjártó: România este membru al Uniunii Europene, ca și Ungaria. Așadar, sunt justificate așteptările și speranțele noastre ca organele de urmărire penală și Justiția să nu acționeze discriminatoriu și selectiv.

Noi ne dorim ca fiecare să beneficieze de proceduri echitabile și transparente și, evident, așteptăm nu numai din partea României, dar și a altor state unde trăiesc maghiari, ca aceștia să nu fie discriminați din cauza etniei lor, a cetățeniei sau, eventual, a dublei cetățeniei lor. Este clar că anumite acțiuni recente ale autorităților române crează imaginea potrivit căreia funcționari publici maghiari, persoane de etnie sau cetățenie maghiară par ar fi tratați cu o „atenție” deosebită. Eu cred că nu este în interesul României să își formeze o astfel de imagine. Și de aceea subliniez că așteptăm din partea oricărei țări europene, deci și din partea României, să nu își folosească legislația nici discriminatoriu, nici selectiv.

Balazs Barabas: Mișcarea celor 64 de Comitate funcționează și în Ungaria, și în România. Cum priviți activitatea acestei organizații, având în vedere că Istvan Beke a fost arestat suspectat de terorism, ceea ce este o acuzație destul de gravă?

Péter Szijjártó: Evident, este o acuzație foarte gravă. Una din cele mai grave. Tocmai de aceea, autoritățile române au o responsabilitate foarte mare de a proceda transparent, respectând drepturile omului și drepturile suspectului, în general, în vederea aflării adevărului. Cred că trebuie evitată situația în care România ar putea fi suspectată de folosirea discriminatorie a legislației. Evident, dacă cineva este suspectat de un act deosebit de grav, atunci trebuie făcute toate investigațiile, iar adevărul trebuie scos la iveală.

Ministrul de Externe maghiar: Sunt mulți de „dacă” în privința construirii gardului

Balazs Barabas: Chestiunea gardului care ar putea fi construit la granița dintre România și Ungaria apare în mod regulat în declarațiile politicienilor ungari. Ultima dată premierul Viktor Orban a vorbit despre acest lucru. De ce apare iar și iar această chestiune în aceste declarații?

Péter Szijjártó: Noi la granița româno-ungară vrem să construim drumuri, nu garduri! Și mai vrem ca drumurile deja construite să fie folosite de oamenii din zona graniței. Există zece drumuri care leagă Ungaria de România. Și nu le pot folosi nici românii, nici maghiarii. Avem un acord care prevede construirea a cinci noi drumuri până în 2020. Un alt acord prevede conectarea autostrăzii din nordul Transilvaniei cu autostrada din Ungaria. Și, astfel, realizăm a doua conexiune de mare viteză între drumurile noastre. Deci vrem să construim aceste drumuri, nu garduri! Noi nu am construit un gard din plăcere. Nici la granița cu Serbia, nici la cea cu Croația. Și, în ceea ce ne privește, nu vrem să construim unul nici la granița cu România. Dar dacă se va ivi situația în care presiunea migrației se va muta pe un alt traseu, care eventual ar trece dinspre România în Ungaria, iar România nu ar fi capabilă să-i facă față, atunci noi va trebui să luăm măsuri. Dar cred că simțiți și dumneavoastră că în această frază sunt mulți de „dacă”. Sperăm că presiunea migrației va fi stopată cât mai eficient, respectiv prin protejarea graniței sudice a Europei și a spațiului Schengen.

Din păcate, în Europa observăm o politică duplicitară. Se vorbește foarte mult de protecția granițelor externe ale Uniunii Europene, dar nu se întâmplă nimic. Și atâta timp cât nu se întâmplă nimic există permanent pericolul unui nou Koln, a deteriorării continue a siguranței publice. Există pericolul producerii unor situații și mai grave decât cele de până acum. Noi nu mai vrem un nou Paris, un nou Koln.

Noi vrem ca europenii să trăiască în siguranță și, în mod sigur, un nou val necontrolat de imigrație va spori amenințarea teroristă în Europa și va afecta siguranța publică. De aceea, noi trebuie să apărăm Europa și dacă nu o facem la granița sudică a Greciei, atunci trebuie să o facem la granița nordică a Greciei. Iar o soluție acceptabilă ar fi protecția graniței bulgaro-macedonene.

Dacă nu se reușește și la granița de sud a Ungariei apar din nou imigranți sau dacă apar la granița româno-ungară, atunci evident am construi gard și la granița cu România. Dar nu din cauza României, sau nu împotriva românilor, ci pentru că noi avem o obligație, protejarea granițelor Schengen ale UE. De aceea, am construit gardul la granița cu Serbia, respectiv cu Croația. Noi avem obligația de a proteja granițele spațiului Schengen. În acest moment, rutele migrației nu trec prin România și sperăm să rămână așa.

Modificarea Constituției de teama terorismului

Balazs Barabas: În urmă cu câteva zile și-a început activitatea Centrul European pentru Combaterea Terorismului. În paralel cu aceasta, guvernul ungar înaintează Parlamentului un proiect de modificare a Constituției care prevede măsuri destul de drastice pentru o eventuală situație de terorism, de amenințare teroristă. Dacă există această instituție deja, de ce consideră guvernul ungar că este nevoie de această modificare a Constituției, care ar prevedea de exemplu controlul presei, limitarea traficului internetului, limitarea posibilității de cumpărare a unor produse de bază?

Péter Szijjártó: Cred că, astăzi, nimeni nu contestă faptul că Uniunea Europeană se confruntă cu cea mai gravă din istoria sa. Criza imigranților a adus în Europa pericole în viața de zi cu zi pe care până acum le-am văzut doar la televizor, în știri, în teritorii aflate la mii de kilometri de noi. Însă, amenințarea teroristă şi scădera continuă a climatului de siguranță publică au devenit parte din viața de zi cu zi a europenilor. Și asta din cauza crizei imigranților. Dacă nu putem stopa fluxul necontrolat al imigranților, când zi de zi intră 3000, 5000, 10.000 de oameni pe teritoriul U.E fără să știm cine sunt, de unde vin și de ce vin, atunci acest lucru reprezintă un pericol de terorism fără precedent în Europa.

Este adevărat că există anumite inițiative de rezolvare a problemelor în Europa, dar există temeri față de eficacitatea lor. Eu cred că anul care a trecut ne-a arătat că și la nivel național trebuie să facem totul pentru protecția oamenilor. Noi, Parlamentul și Guvernul ales al Ungariei, avem datoria să protejăm populația maghiară. Și trebuie să ne pregătim și pentru situații excepționale. Din păcate, credem că este justificat să luăm măsuri pentru asemenea situații. Amenințarea teroristă a ajuns la cote fără precedent în Europa pe de-o parte din cauza valului de imigranți, pe de altă parte din cauza Statului Islamic.

Balazs Barabas: Criticii acestui amendament al Constituției spun că marea problemă este că pe de o parte nu există criterii pe baza cărora această situație de amenințare cu terorism ar putea fi instituită, iar cealaltă este că guvernul ar putea institui această situație, aceste măsuri fără aprobarea Parlamentului. Ce părere aveți despre această critică?

Péter Szijjártó: Această modificare a constituției Ungariei specifică foarte clar situațiile sau situația în care aceste măsuri excepționale pot fi aplicate. Iar în situații excepționale, trebuie aplicate măsuri excepționale. Să dea Dumnezeu să nu fie nevoie de acestea!

Balazs Barabas: Limitarea traficului internetului, a poștei, controlul presei, limitarea, interdicția de a ieși în spațiul public pentru populație în ce măsură ar contribui la limitarea amenințării teroriste?

Péter Szijjártó: Pot exista situații excepționale, cu caracter temporar. Pentru o perioadă scurtă, aceste restricții pot fi justificate pentru apărarea țării și a populației. Acestea nu ar fi reglementări cu caracter general, valabile pentru viața de zi cu zi, ci pentru situații excepționale, nedorite, care pot apărea. Dar aceste măsuri excepționale ar fi valabile doar pentru situații excepționale. În condiții normale, aceste măsuri nu ar fi aplicate.

Balazs Barabas: De exemplu, într-o situație de genul acesta ar putea fi arestați oameni care de exemplu în presă ar publica informații care nu convin guvernului?

Péter Szijjártó: Vedeți, acest proiect stipulează în mod clar măsurile care pot fi aplicate de autorități în aceste situații deosebite. Nimeni nu vrea să aresteze ziariști. Această lege nu are ca țintă presa. Legea prevede ca în situația în care Ungaria ar fi amenințată, populația ar fi amenințată, atunci anumite măsuri, pe o perioadă limitată, ar putea fi aplicate. Această lege nu reglementează activitatea presei, ci siguranța Ungariei.

Rolul Rusiei în criza migranților

Balazs Barabas: Rusia are o prezență militară destul de importantă în Siria. În același timp economia Rusiei este slăbită pe de o parte de scăderea prețului petrolului, pe de altă parte de sancțiunile economice ale Uniunii Europene. În ce măsură considerați utilă această slăbire a puterii Rusiei în actualul context militar, politic, economic?

Péter Szijjártó: Una din cauzele actualului val migraționist este situația din Siria. Deci, fără soluționarea situației din Siria, nu avem soluții nici pentru stoparea valului de imigranți. Pe de altă parte, situația din Siria nu poate fi soluționată fără Rusia. Deci dacă, comunitatea transatlantică și Rusia nu vor ajunge la o soluție rațională, pentru o acțiune coordonată în Siria atunci acest lucru va duce acțiuni necoordonate și la agravarea situației din Siria. Din păcate, au fost asemenea cazuri. Deci, dacă nu avem un acord între Rusia și comunitatea transatlantică, atunci nu există o soluție pentru Siria. Cred că este destul de clar acest lucru.

În ceea ce privește criza din Ucraina, noi ne raliem întodeauna la deciziile europene. Totodată ne vom rezerva întodeauna dreptul, în virtutea dreptului la exprimare, să ne spunem opiniile despre aceste decizii la nivel european. Deși în mod evident aceste sancțiuni au provocat pierderi economice Rusiei, suntem de părere că au provocat și pierderi economice Europei. De exemplu, au provocat pierderi uriașe economiei ungare. Numai în ultimii doi ani, am suferit pierderi în valoare de 4,5 miliarde dolari în relația cu Rusia. Rusia a fost al doilea partener comercial al Ungariei, iar acum nu este nici măcar printre primii 15. Firmele ungare au pierdut 4,5 miliarde de dolari în relația cu Rusia. Au pierdut această sumă în doi ani. Este suma pe care nu au investit-o. Locurile de muncă ale maghiarilor au fost puse în pericol din cauza sancțiunilor economice impuse Rusiei. Eu cred că regimul de sancțiuni nu ne-a adus mai aproape de respectarea Acordului de la Minsk. Și noi considerăm că acordul de la Minsk este baza soluționării situației din Ucraina. Iar în privința acordului, cerem tuturor părților, subliniez încă odată, tuturor părților, să respecte în totalitate ce și-au asumat, paragraf cu paragraf. Totodată, trebuie să spun că sancțiunile nu ne-au dus mai aproape de rezolvarea problemei. Îmi doresc foarte mult să se ia o decizie rațională, în viitorul apropiat. Este interesul Europei să construiască o relație pragmatică cu Rusia, o relație bazată pe respect reciproc și pe respectarea acordurilor internaționale. În mod clar, în lume există o concurență intensă între economiile regionale. S.U.A au pus bazele Parteneriatului Pacificului. Acesta include 12 țări care totalizează 40% din venitul economic mondial și 30% din venitul comercial mondial. China promovează o politică economică expansivă, statele arabe caută o poziție de lider în Africa și America de Sud, iar Europa, din cauza problemelor sale rămâne în urmă în această competiție. În acest context, nu putem fi competitivi dacă nu ne reîntoarcem la ideea unei cooperări pragmatice între Europa și comunitatea Euroasiatică.

Balazs Barabas: Prim-ministrul Viktor Orban va pleca la Moscova în luna februarie, se va întâlni cu președintele Putin. Vor discuta și problemele ridicate de sancțiunile economice, cooperarea comercială, respectiv intervenția din Siria?

Péter Szijjártó: Această întrevedere face parte dintr-o serie de întâlniri regulate. În fiecare an, a avut loc o întâlnire ungaro-rusă la cel mai înalt nivel. Este ceva normal. Cum am spus, avem relații economice strânse. Suntem apropiați geografic, iar mare parte a importului de energie provine din Rusia. Deci este firesc ca în fiecare an să aibă an o întâlnire la nivel înalt. Evident, pe lângă colaborarea economică și culturală vor fi discutate și subiectele de politică internațională. Printre acestea, Siria, imigrația și viitorul cooperării dintre UE și Rusia.

Balazs Barabas: Domnule ministru, vă mulțumim pentru interviu și sperăm că ne vom întâlni și la toamnă, după formarea noului Guvern, ca să discutăm despre perspectivele relațiilor bilaterale româno-ungare.

Péter Szijjártó: Mulțumesc și eu!

 

 

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!