Dezincriminarea conflictului de interese. Banii publici rămân în familie

Data publicării:
PLEN PARLAMENT 6788019-Mediafax Foto-Andreea Alexandru-3

Mulţi deputaţi cataloghează drept jenantă si absurdă dispoziţia din Codul Penal care îi pedepseşte cu închisoarea pe funcţionarii publici, deveniţi angajatori pentru soţi şi rude până la gradul al doilea.

Marin Anton, UNPR: De unde și până unde acest lucru? În Anglia, care e mama parlamentarismului din Europa, la cabinetul unui parlamentar englez lucrează soacra și cu soția, că sunt oamenii lui de încredere. De ce trebuie să angajez pe altcineva decât oamenii mei de încredere? De ce?

Cu aşa o pledoarie, deputaţii sunt încrezători că dezincriminarea conflictului de interese va fi un succes. Proiectul a ajuns deja în dezbaterea Comisiei juridice de la Camera Deputaţilor. Unul dintre iniţiatori este Marton Arpad, deputat UDMR.

Marton Arpad, UDMR: O singură țară, Luxemburgul este țara în care conflictul de interese este o prevedere în Codul Penal. În toate celelalte 26 de state ale UE conflictul de interese nu este incriminat. Această prevedere, așa cum este ea formulată pentru toți cetățenii din România, este absurdă.

Zeci de deputaţi şi senatori sunt anchetaţi pentru că şi-au angajat la cabinetele parlamentare şi astfel și-au plătit din bani publici rudele. Unii dintre ei au chiar condamnări definitive. Este şi cazul lui Niculae Mircovici. Soţia lui a încasat 20.000 de lei de la cabinetul parlamentar al deputatului.

Niculae Mircovici: În momentul de față este o posibilitate de șantaj prin modul în care ea este interpretată asupra foarte multor oameni din România, fie că sunt oameni politici, fie că nu sunt. Modul în care el este definit în momentul de față este jenant.

Aleşii au încercat şi în 2013 să schimbe legea. Atunci au vrut scoaterea demnitarilor din rândul funcţionarilor publici ca să nu mai poată fi acuzaţi de abuz în serviciu, conflict de interese sau luare de mită. Încercarea a fost însă blocată de Curtea Constituţională. Judecătorii i-au atenţionat pe aleşi că nu sunt deasupra legii. Curtea Constituţională a mai precizat: corupţia este una dintre cele mai grave ameninţări la adresa instituţiilor statului de drept. Ar fi, aşadar, inadmisibil ca tocmai cei care au puterea în mână să nu poată fi traşi la răspundere penală pentru actele lor.  

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri