Lideri politici cu probleme penale

Data publicării:
liviu dragnea gabriel oprea psd unpr 01 INQ Octav Ganea

Strategia partidelor a înregistrat mutaţii semnificative în ultimele luni, după problemele cu justiţia ale liderilor. Cel mai elocvent exemplu este cel de la UNPR. În martie, Gabriel Oprea renunţa la funcţia de preşedinte al partidului, la o zi după ce trecuse pe la DNA.

„Sunt nevinovat şi am să-mi demonstrez nevinovăţia”, a declarat Gabriel Oprea.

La patru luni după acest moment, UNPR a virat de la stânga la dreapta eşicherului politic și a fuzionat cu Partidul Mișcarea Populară, condus de Traian Băsescu.

Urmărit penal pentru spălare de bani, Traian Băsescu a criticat de multe ori activitatea procurorilor. Discursul lui a fost susţinut şi de Călin Popescu Tăriceanu, care i-a cerut președintelui Klaus Iohannis să o demită pe şefa DNA şi pe adjunctul SRI, Florian Coldea. Preşedintele Senatului este trimis în judecată pentru favorizarea infractorului.

După ce se va aduna un număr de denunțuri măcar cu două cifre, voi da următorul răspuns pentru toate înscenările: oricât aș fi eu de vânat de DNA, ALDE va fi partid parlamentar după alegeri", a promis Călin Popescu Tăriceanu.

Citiți și: Călin Popescu Tăriceanu, urmărit penal de DNA

Condamnat cu suspendare în dosarul Referendumul, Liviu Dragnea a renunţat să-şi dea demisia din Parlament sau din fruntea PSD. Colegii de partid îl văd chiar posibil premier. Între timp, a fost trimis în judecată într-un nou dosar.

„Cred că mai am un viitor, cred că mai am dreptul la un viitor, viitorul politic îl hotărăşte partidul şi cetăţenii care aleg”, a spus Liviu Dragnea, când a fost întrebat dacă crede că mai are un viitor în politică având în vedere problemele penale cu care se confruntă.

Problemele cu DNA au influenţat şi strategia PNL la locale. Ludovic Orban și-a retras candidatura pentru funcția de primar general al Capitalei, după ce a fost pus sub învinuire într-un dosar.

Sigur că problemele în justiţie pot influenţa soarta liderilor politici şi a partidelor pe care le conduc, pot influenţa opinia electoratului. Depinde şi despre ce probleme e vorba. Îi vedem doar pe cei interesaţi, adică pe cei vizaţi de dosarele de corupţie, acuzând justiţia de joc politic, ceea ce evident nu este o opinie nepartizană”, a explicat analistul politic Bogdan Lefter.

Citiți și: DOSARUL ORBAN. Bani cash pentru şefi din media. „Pentru cei doi personal, şi poate doar puţin pentru posturile TV”

Românii sunt aşteptaţi din nou la urne spre sfârşitul anului, să aleagă viitorul Parlament.  

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri