Guvernul îi pune României o ţintă foarte ambiţioasă - să scoată în patru ani, jumătate de milion de oameni din sărăcie. Premierul Dacian Cioloş a prezentat azi în linii mari „Pachetul Naţional Anti-Sărăcie”. E o strategie care urmează practic întreg firul vieţii unui individ - de la rechizite şi vitamine pentru copii, până la finanţarea îngrijirii la domiciliu a bătrânilor. Pachetul va fi detaliat săptămâna viitoare, când ni se va spune poate şi cât costă şi cum va fi prevenit abuzul.

Embed:

 

Pachetul naţional anti-sărăcie cuprinde 47 de măsuri prin care România până în 2020 ar trebui să reducă numărul celor supuşi riscului de sărăcie cu 580 de mii de persoane, adică cu o treime faţă de câţi sunt acum. Guvernul vrea să ajungă acolo cu o serie de măsuri sociale ţintite la fiecare grupă de vârstă în parte, de la naşterea copilului şi până la bătrâneţe.

Pentru bebeluşi, Guvernul pregăteşte soluţii de prevenire a abandonului în maternităţi şi, mai ales, o modalitate de a nu lăsa niciun copil fără documente de identitate. De multe ori însă nu e vorba neapărat de iresponsabilitatea părinţilor, ci de probleme birocratice - dacă familia locuieşte într-un adăpost temporar ridicat ilegal, nu poate primi acte fiindcă nu are adresă. Apoi, pentru copii de până în trei ani de la oraş se vor face creşe iar pentru cei de la sat se vor plăti îngrijitori, şi din nou, cei aflaţi chiar în sărăcie extremă nu apar în registrele instituţiilor pentru a putea fi sprijiniţi.

La vârsta preșcolară, obiectivul este să completăm programul național - Fiecare copil în grădiniță -, cu câteva măsuri care să ajute la achiziționarea de rechizite, îmbrăcăminte, vitamine”, a declarat Dacia Cioloș.

Până în 2020 planul ar fi ca abandonul şcolar să scadă de la 18% la 11%. Una dintre măsurile de prevenţie ar fi reducerea abandonului prin sport şi extinderea programului Şcoală dupa şcoală. De multe ori însă motivul retragerii copilului de la şcoala e că familia e îndeajuns de săracă încât să depindă inclusiv de muncile pe care copilul le face în gospodărie, pe când lipsa unui program prleungit la şcoală tinde să fie o problemă pentru părinţii ce muncesc până târziu.

Tinerii care s-au lăsat de şcoala şi acum îşi găsesc greu de muncă ar urma să fie ajutaţi de extinderea programului Școala după şcoală, prin care se pot întoarce la cursuri.

Agenţia de ocupare ar fi implicată şi ea. Ar trebui să-i caute pe aceşti tineri şi să-i integreze cumva profesional. Până în 2020 rata de ocupare a populației între 20 și 64 de ani ar trebui să crească la 70% faţă de 65% cât e acum.

O altă cale pentru creşterea ocupării e încurajarea antreprenoriatului, de pildă prin garantarea microcreditelor luate de firmele din zone defavorizate.

Pentru cei mai în vârstă ne gândim la câteva idei care să promoveze îmbătrânirea activă și recunoașterea de către stat a unor eforturi pe care uneori persoanele în vârstă le fac. Ne gândim la un program numit: bunicii comunității, astfel încât persoanele care sunt disponibile să îngrijească copiii să o facă într-un cadru organizat”, a mai precizat Dacian Cioloș, premierul României.

Jumătate dintre pensionarii din România primesc pensii mai mici de 800 de lei iar aproximativ jumătate de milion încasează 300 de lei, adică nici 70 de euro. Strategia de reducere a sărăciei încurajează îmbătrânirea activă, angajaţii vârstnici de pildă vor primi garanţii de la stat. Cei care nu mai pot munci ar urma să fie îngrijiţi acasă. Strategia anti-sărăcie aONG-uri, altele sunt programe pe care statul le-a încercat la scară mică.  

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!