Drumul spre secolul 21 e pavat cu bune intenţii în comunele şi oraşele României. Trotuare, piste de biciclete sau parcări, lucruri normale în orice ţară europeană, sunt în România fie inexistente, fie construite în bătaie de joc. Pentru că vor cu orice preţ să le arate alegătorilor că se ocupă de soarta localităţilor pe care le conduc, adeseori primarii nu bagă de seamă că lucrările sunt făcute prost. Aşa ajungem în situaţii ca cele pe care le veţi vedea în minutele următoare.

Embed:


Trotuare de 30 de centimetri

La Huși, în județul Vaslui, administrația locală a inventat trotuarele minimaliste, pe care localnicii trebuie să pășească cu grijă, altfel riscă să se dezechilibreze și să ajungă în mijlocul străzii, printre mașini.

„Să vedeţi cum pot eu să trec acum, aici! Uitaţi-vă, în ce hal trec eu acum pe lângă.”

Carmen Ciocan, reporter Digi24: „Pietonii fac echilibristică pe un trotuar lat de numai 28 de centimetri. Ca și cum nu ar fi suficient trebuie să depăşească şi obstacole. Pare mai degrabă o potecă, dar e o stradă asfaltată cu bani europeni, printr-un proiect de 8 milioane de euro.”

Proiectul finanţat cu bani europeni prevedea reabilitarea a 35 de kilometri de străzi din oraş.

„Lucrare în bătaie de joc. Făcută de mântuiala!”

„Cum să circulăm noi pe asemenea trotuar, pe bucăţica asta aşa. Nu se poate!”

Reprezentanţii Primăriei spun că pentru un trotuar normal era nevoie de exproprieri.

Aurel Căciulă, viceprimarul municipiului Huşi: „Dacă lăţimea străzii nu permite să faci trotuar, atâta are primăria în proprietate, de unde poţi să duci mai mult? Şi atunci e prevăzut. Ăla nici nu este trotuar.”

Altă problemă: nu există niciun loc pentru montarea indicatoarelor rutiere.

Emil Savin, directorul firmei de construcţii: „Să vină ei cu o soluţie, să le pună undeva suspendate, pe sus, pe stâlpi, nu ştiu. Să vină cu o soluţie proiectantul.”

Oraşul fără trotuare se află pe drumul cu scară

Edilii din Ştei au mers şi mai departe: au inventat oraşul fără trotuare.

Bogdan Costea, reporter Digi24 : „În fiecare dimineață, în drumul lor spre școală sute de elevii din Ștei sunt obligați să ocolească lucrările, să intre pe șosea cu riscul de a fi acroșați de mașinile care circulă în zonă.”

„Da, există de multe ori riscul unor accidente pentru că noi mergem pe șoseaua unde circulă mașinile ca să ne ferim de bălți.”

Primarul dă vina pe constructor care, după ce a instalat utilităţile, nu a refăcut trotuarele.

Iulian Balaj, primarul orașului Ștei: „Din discuția cu constructorul am fost sesizați de faptul că nu au primit bani pentru acest an.”

Iar muncitorii ridică din umeri când sunt întrebaţi când vor fi terminate trotuarele.

Muncitor: „Nu suntem noi cu trotuarele!”

Firmele angajate în proiect au fost amendate de mai multe ori. Şi nu este singura situaţie absurdă de pe Drumul Naţional 76. La nici 5 kilometri, în comuna Rieni, oamenii trebuie să urce pe o scară pentru a traversa şoseaua, după ce firmele de construcţii care repară drumul au săpat şanţuri de un metru şi jumătate în faţa caselor.

Parcarea din satul fără străzi

Măraşu. O localitate din Insula Mare a Brăilei, aflată la 60 de kilometri de municipiul Brăila. Aici, localnicii nu ştiu cum e să ai apă potabilă şi nici cum arată o stradă asfaltată sau un trotuar, dar au parcare. Pentru căruţe, spun oamenii, pentru că maşini nu au.

„Pentru cine parcare? Pentru cine? Să ne facă strada, că uite trece oile şi când vine ploaia îmi ajunge în faţa uşii mizeria.”

„În primul rând apă potabilă să avem în curte şi noi asfalt pe străduţele din comună? Aaaa...dar nu numai asfalt, uitaţi-vă la gropile noastre de aici că dăm în ele.”

De ce vrea însă primarul să construiască o parcare?

Nicolae Niţescu, primar comuna Măraşu, judeţ Brăila: „Pentru a evita aglomeraţia maşinilor din zona clădirilor administrative. Străzile din localitate sunt, sunt... să zic...OK, dar problema numărul unu o reprezintă drumul judeţean care face legătura dintre comună şi municipiul Brăila.”

Viorel Mortu, preşedinte CJ Brăila: „Fiecare comună trebuie să aibă un centru civic cât de cât amenajat. Cuvântul parcare este uşor impropriu şi inexact. Pe lângă parcarea reala mai sunt de turnat podeţe, trotuare.”

Gheorghe Chiru, consilier judeţean: „N-a fost ceva care ne-a convins pe deplin, dar au venit cu un proiect, l-au susţinut, sunt niste elemente... destul de credibile.

Banii au fost alocaţi, în mod egal, de comuna Măraşu şi de Consiliul Judeţean Brăila.

Pistă de biciclete brăzdată de castani

În Sfântu Gheorghe, Primăria are grijă de mediu până la absurd. Noua pistă pentru biciclete din oraş are în mijloc, pe o distanţă de câteva sute de metri, patru castani seculari. Bicicliştii sunt nevoiţi să îi ocolească fie pe trotuar, printre pietoni, fie pe stradă, printre maşini.

Mi se pare un lucru penibil şi un lucru specific românesc. Ocolesc şi mă duc pe banda de pietoni, ceea ce nu este un lucru foarte bun.”

Primarul spune că rădăcinile copacilor vor fi acoperite cu grilaje pe care bicicliştii să poată trece. Şi va fi marcat şi al doilea sens al pistei.

Antal Arpad, primar Sfântu Gheorghe: „Vor fi două sensuri pentru biciclişti, ideea a fost să salvăm copacii, să nu tăiem copacii. Nici nu vom tăia copacii. Eu sunt un biciclist deci simt absurdul situaţiei aşa cum este marcat.”

Odată ce marcajele vor fi corectate, pietonii nu vor mai avea voie să circule pe acest trotuar. Până acum, în Sfântu Gheorghe au fost amenajate aproape 10 km de piste pentru biciclete.

 

 

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!