Ziua Internațională a Femeilor a luat naștere în urma unui protest al muncitoarelor care au cerut reducerea zilei de muncă, salarii mai mari și condiții mai bune de muncă. Se întâmpla în 8 martie 1857. În unele țări, ziua de 8 martie și-a pierdut din semnificația istorică și politică și este doar un prilej pentru ca oamenii să își exprime dragostea și aprecierea față de femeile din viețile lor. Însă Organizația Națiunilor Unite și ONG-urile feministe atrage atenția că această zi ar trebui să amintească de greutățile sociale și economice cu care femeile din întreaga lume se confruntă zi de zi.

 

Foto: Topul Forbes al celor mai puternice femei din lume 

La data de 8 martie 1857, muncitoarele de la o fabrică de îmbrăcăminte din New York organizau un protest pentru drepturile femeilor. Muncitoarele au cerut reducerea zilei de muncă de la 12 la 10 ore, salarii mai mari, condiţii mai bune de muncă şi drepturi pentru femei. 

O jumătate de secol mai târziu, pe 8 martie 1908, muncitoarele de la ateliere de îmbrăcăminte din New York au ieșit din nou în stradă în onoarea femeilor din 1857. Protestatarele au cerut de această dată dreptul la vot. 

În anul 1910, o activistă feministă, Clara Zetkin, propune ca data de 8 Martie să fie sărbătorită ca Ziua Internațională a Femeilor, pentru a comemora cele doua greve și pentru a stabili un cadru favorabil discuțiilor populare, pentru susținerea rezistenței femeilor muncitoare și pentru o mai bună organizare a acestora pe întreg globul.

Tradiţia alegerii zilei de 8 martie pentru a revendica drepturile femeilor şi nu numai a continuat în anul 1912, cu „Greva Pâinii şi Trandafirilor” şi cu mobilizarea a 90.000 de muncitori să-și ceară pâinea, oprirea războiului și represiunii țariste din Rusia anilor 1917.

Recunoașterea valorii muncii salariate și domestice, participarea politică prin vot și implicarea în guvernare, accesul nerestricționat la educație de toate nivelurile, echitate socială și încetarea războiului, au fost revendicările femeilor în urmă cu peste un secol.

În prezent, femeile au în continuare bariere de depășit. Interzicerea avortului în anumite țări, violența împotriva femeilor, lipsa reprezentării femeilor în anumite domenii, sărăcie, traficul de femei, tratamentul aplicat femeilor din închisori sunt doar câteva dintre problemele cu care femeile se confruntă și astăzi, potrivit The Shriver Report.

În ceea ce privește România, Banca Mondială (BM) atrăgea atenția în anul 2014 că în țara noastră femeile nu sunt reprezentate politic decât într-o mică măsură. De asemenea, BM a arătat că, în România, violența în familie rămâne o problemă.

Femeile au o prezență limitată în procesul de luare a deciziilor publice, cu doar 12% din locurile din parlamentul național deținute în prezent de către femei. Doar 19% dintre miniștri sunt femei. Violența în familie este o altă manifestare a lipsei de libertate de exprimare a opiniilor de luare a măsurilor pentru femeile din România. În cele aproape 48.000 de cazuri de violență domestică înregistrate oficial în perioada 2004-2008 cele mai multe victime au fost femei adulte cu vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani. Dovezile empirice care leagă violența bazată pe gen de sentimentul de proprietate arată că violența în familie este redusă față de femei care dețin case și alte bunuri. Acest drept de proprietate oferă securitate economică și fizică, crește stima de sine și oferă femeilor opțiuni de ieșire dintr-o relație abuzivă”, se arată în comunicatul Băncii Mondiale.

Totuși, la începutul acestei luni, România a ratificat Convenția de la Istanbul, document care prevede prevenirea și combaterea violenței împotriva femeii și a violenței domestice. Prevederile Convenției pot fi aplicate în România după trei luni de la depunerea documentului la Secretarul General al Consiliului Europei.

În București și în Cluj au loc de 8 martie manifestații pentru a atrage atenția asupra importanței acestei zile.

În Capitală, începând cu ora 13.00 are loc în Piața Universității un spectacol artistic feminist, „De 8 martie ne luptăm”, pentru a onora „mișcările feministe din România și de peste hotare”.

Performance-ul „De 8 Martie Se Luptă!” revendică această semnificație a zilei de 8 martie și aceste istorii care ne preced. Acțiunea va puncta și diverse condiții ale femeii contemporane ce ne arată că lupta feministă este departe de a fi încheiată. În cadrul acțiunii, mai multe femei din mediul artistic și activist vor ilustra simultan câteva ipostaze ale femeii din istoria artei și din cultură în general: alegoria libertății, muncitoarea, credincioasa, mama. Ultimele sunt și roluri ce sunt des prescrise femeilor și pe care le reînscenăm astfel încât să inspire demnitate, forță și solidaritate”, se arată în comunicatul organizatoarelor.

De asemenea, în Cluj femeile sunt invitate la marșul „Revendică-ți spațiul”. 

Ziua care ar fi trebuit să glorifice mișcarea de rezistență a femeilor s-a transformat într-o sărbătoare menită să reîntărească relatii de putere și comportamente opresive, stabilind normele pe care trebuie să le îndeplinești să fii femeie. Rolul femeii în societate este definit încă o dată în interesul obținerii de capital și putere. Dar nu e suficient să fim văzute, fără să fim auzite! Într-o cultură a violului, vocile noastre sunt reduse la tăcere, suntem blamate dacă nu ne conformăm normelor impuse de patriarhie și capitalism. Orice încercare de a lupta împreună împotriva opresiunii este vazută ca un atentat adus masculinității și nu ca o luptă de eliberare dusă pentru abolirea normelor sociale impuse de capitalism și implicit, patriarhie. Orice abatere de la tiparul conceput pentru a ne ține tăcute și mici este considerată o îndrazneală, o ofensă sau nebunie. În cel mai bun caz, utopie”, potrivit comunicatului organizatoarelor.

 Foto: 8 martie. Ziua Femeii. acasacluj.noblogs.org

De-a lungul timpului, ziua de 8 martie și-a pierdut din semnificație. Un studiu IRES arată că românii sărbătoresc Ziua Femeii anual și obișnuiescă să ofere cadouri cu această ocazie. Mai mult de 6 din 10 români sărbătoresc Ziua Femeii, iar 8 din10 oferă cadouri de 8 Martie. 85% dintre femei primesc cadouri în această zi. Cel mai frecvent se oferă flori.

Citiți și:

România ar putea avea centre integrate pentru victimele violenței sexuale 
24 de minute | Oana Băluță: Sunt 13 județe în care nu există niciun adăpost pentru victimele violenței domestice
Femei care au schimbat lumea. O scriitoare de origine română se numără printre ele
GALERIE FOTO. Portretul femeii în viziunea fotografilor români 
Studiu IRES. Câte românce primesc cadouri de 8 Martie


Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!