Bugetul pentru cercetare crește cu o treime. România, în continuare ultima din UE la finanțare

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute în 15 aprilie

Biden, „entuziasmat” de piloții americani

Șoferii ar putea fi amendați pe baza filmărilor făcute de alți șoferi. Există o singură condiție

Povestea pisicuței din Iași care a mers singură la veterinar să nască

Ambasadorul Israelului în România: „Iranul vrea să devină o putere hegemonică în regiune. E o sursă de teroare”

Ambasadorul Israelului în România, după atacul Iranului: Avem dreptul să ne apărăm. Nu trebuie să rămână nepedepsiți

Incident de securitate la AEP

SUA, lovite de tornade puternice

Un urs a fost văzut în apropiere de București

Institutul de Cercetare Interdisciplinară în Bio-Nano-Științe din Cluj-Napoca şi-a pierdut, anul trecut, o treime dintre cercetători din cauza salariilor foarte mici.

„Au plecat la companii de tip IT și ei vor fi folosiți sub capacitatea lor”, spune prof. Simion Simon, director Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe.

Unii se şi întorc. De exemplu, Ioan Botiz, cercetător în fizica polimerilor, care a lucrat opt ani în Franţa, Germania şi Statele Unite ale Americii.

„Foarte multe proiecte au fost câștigate iar de la an la an sumele alocate pentru aceste proiecte au fost tăiate”, adaugă Ioan Botiz, cercetător.

În ultimii ani, cercetarea românească a reuşit să supravieţuiască prin proiecte europene. Așa a fost realizat şi Centrul de medicină genomică, de la Timișoara, care este cotat drept cel mai performant din Europa de Est.

„Cele mai mari proiecte, la noi în țară, s-au dezvoltat cu ajutorul fondurilor europene”, spune Raul Patrașcu, student.

În 2014 şi 2015, alocările bugetare pentru cercetare au fost, în România, de 0,3%, faţă de peste 3% în Finlanda, Suedia şi Danemarca. Pentru anul viitor, proiectul de buget prevede o creştere de 33%, până la 0,36% din PIB.

„Nu pot să cred că cineva cu minte, cu raţiune, cu grijă pentru această ţară, poate să conceapă că România poate fără cercetare să supravieţuiască”, avertizează Radu Minea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare.

Noul ministru al Educaţiee este optimist că, în următorii cinci ani, creşterile vor fi tot mai mari.

„Anul acesta avem cea mai importantă creştere în cercetare din ultimii şapte ani. Am intrat pe drumul spre a atinge 1% în 2020, aşa cum ne-am angajat”, declară Adrian Curaj, ministrul Educației.

Un angajament greu de respectat. În actualul ritm de creştere anuală a alocaţiei bugetare, cercetarea ar putea să primească 1% din PIB abia în 2026.

Bugetul cercetării

2013: 0,25% din PIB

2014: 0,31% din PIB

2015: 0,31% din PIB

2016: 0,36% din PIB