Bucureștenii plătesc mai mult decât consumă. La etajele superioare, apa rece este contorizată ca apă caldă

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Lukașenko le cere ucrainenilor să facă pace cu Putin ca să evite o „apocalipsă nucleară”

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Haosul din Coaliție îi pune piedici lui Daniel Băluță

Scene halucinante în Ilfov

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 aprilie

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Agentul termic parcurge un drum lung si anevoios până ajunge în calorifele bucureştenilor. Este produs la un preţ dublu faţă de cel plătit de locuitorii Capitalei. Restul achită primăria din buget.

Însă nici aşa nu sunt acoperite costurile totale de producție pentru că păcura şi gazul s-au tot scumpit. Termocentralele au livrat ani la rând pe datorie. Aşa se face că doar la Bucureşti, termocentrala care produce căldura şi apă caldă avea în primăvara o datorie istorică de 2,24 miliarde lei.

Traseul apei calde şi al căldurii din calorifere începe la Electrocentrale Bucureşti. Acolo este produs agentul termic. Cele cinci CET-uri din Capitală ale companiei ard păcură şi gaze naturale pentru a încălzi apa, care apoi este trimisă printr-o reţea de conducte către RADET.

Compania de distribuţie a energiei termice din Bucureşti pompează apoi apa către punctele termice. De aici ajunge în blocuri şi în final la robinet sau în calorifere.

În acest moment, Electrocentrale Bucureşti produce energie termică la un preţ de 350 de lei pe gigacalorie. Consumatorii achită însă doar 170 de lei pe gigacalorie.

Diferența este plătită de primărie. Anul acesta, spre exemplu, muncipalitatea va trebui să scoată din vistierie 487 de milioane de lei pentru subvenția la căldură.

Cu toate că ambele societăţi aparţin de stat, una de Ministerul Energiei iar alta de Primăria Capitalei, drumul nu e lin. Asta pentru că Radetul nu îşi plăteşte datoriile către producătorul de energie termică.

La sfârşitul anului trecut, Regia autonomă de distribuţie a energiei termice avea datorii totale de 3 miliarde de lei, din care mare parte către Electrocentrale Bucureşti.

În primăvara acestui an, Guvernul pecetluia printr-un memorandum fuziunea dintre Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice și Electrocentrale Bucureşti. Noua companie ar urma să intre în subordinea Primăriei Capitalei. În urma fuziunii se va șterge și datoria istorică a RADET. Un proces de durată care se va încheia abia peste câteva luni.

Rămâne însă problema finanţării investiţiilor pentru modernizare. Pentru refacerea rețelei de distribuție a agentului termic este nevoie de 1,8 miliarde de euro.