Contextul în care președintele Klaus Iohannis a vizitat Turcia a fost unul tensionat. Cu doar două zile înainte avusese loc un atac sinucigaș, iar în ziua sosirii președintelui român au fost arestați zece suspecți de terorism, printre care și o femeie care purta centură cu explozivi. Misiunea Serviciului de Protecție și Pază (SPP) a fost, așadar, una dificilă. Din delegație au făcut parte specialiști în informații, pirotehniști şi ofiţeri de protecţie cu veste antiglonţ.

Embed:

Măsurile de securitate luate de SPP au fost drastice. Jurnaliştii nu au avut voie să meargă pe jos nici un metru. Forţele de ordine i-au urcat în autobuze şi pentru distanţe care puteau fi parcurse la pas într-un minut. Traseul până la sala presei a însemnat trei opriri şi tot atâtea controale.

Mai mult, teama de atacuri şi atentate era dublată de cultul personalităţii. Recep Tayyip Erdogan s-a mutat la scurt timp după ce a fost ales preşedinte în cea mai extravagantă clădire ce adăposteşte o administraţie prezidenţială. Construcţia se întinde pe 200.00- de metri pătraţi, are 1.000 de camere şi a costat peste 350 de milioane de dolari. Potrivit unor estimări, costurile ar fi ajuns la 600 de milioane de dolari, dar administraţia prezidenţială a Turciei nu a dezvăluit niciodată suma oficială.

Vizita preşedintelui a început la Istanbul cu tradiţionala întâlnire cu românii. Serviciile de protecţie din ambele state erau în alertă. Nu era un secret pentru nimeni că pericolul pândeşte. Românii din Turcia ştiau asta şi învăţaseră să se ferească de locurile aglomerate unde teroriştii pun bombe.

O zi mai târziu, preşedintele Klaus Iohannis a avut cea mai importantă întâlnire: cu președintele Recep Erdogan. Abia luase avionul spre Ankara, când forţele de ordine prindeau trei suspecţi de terorism din cauza cărora consulatele Olandei şi Germaniei fuseseră închise. În capitala Turciei, şeful statului a fost primit la Palatul prezidenţial, o fortăreaţă în adevăratul sens al cuvântului. 21 de salve de tun şi aproape 150 de soldaţi l-au întâmpinat.

Metodele preşedintelui Turciei de a lupta împotriva atacurilor PKK au fost calificate de Occident ca o încălcare a drepturilor omului. De câte ori explodează o bombă acolo, reţele de socializare sunt întrerupte total.

Recep Erdogan a dat însă lovitura de graţie vesticilor: unul dintre teroriştii de la Bruxelles fusese arestat în Turcia şi extrădat în Blegia. Preşedintele turc pretinde că a avertizat autorităţile blegiene şi olandeze în privinţa pericolului, dar nu a fost luat în seamă.  

Citiți și: 
Atentate la Bruxelles. Turcia acuză Belgia că i-a ignorat avertismentele
Erori în anchetele de terorism ale europenilor. Franța a refuzat o listă cu suspecți furnizată de Damasc
O româncă și fetița ei, singurele supraviețuitoare din metroul care a explodat la Bruxelles 
Cum l-au scăpat polițiștii belgieni pe Salah Abdeslam, deși aveau adresa lui  încă din decembrie. De ce nu l-au arestat  
The New York Times: Atentatele de la Bruxelles, încă un eșec confirmat al spionajului european
Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!