Pavel Şuşară, critic de artă: Darius Vâlcov a fost un prost investitor
„A fost un prost investitor. Fiindcă, dacă era un bun investitor, îşi crea o colecţie. O colecţie de nivelul ăsta era accesibilă şi unui om care cumpără din propriile lui resurse, fără să existe suspiciunea camuflării unor venituri din surse obscure. În situaţia asta, lucrările erau ţinute pe pereţi, nu după pereţi, nu în morminte... Există o componentă gotică în toată povestea asta, Agatha Christie, Dracula... cu vizite prin cimitir, cu rătăciri în cavouri, cu tot felul de lucruri de-astea, care duc opera de artă într-o zonă care nu îi este specifică. Deci e un investitor bizar, un investitor puţin morbid”, spune criticul de artă Pavel Şuşară.
„Ce pot să spun sigur este că, dacă le-a cumpărat în perioada 2009-2011, le-a cumpărat cu mult mai mult decât suma cu care ar putea sa le vândă acum. Sunt lucrări de nivel mediu, toate sunt lucrări de nivel mediu. Iar cele care sunt lucrări bune, realizate la un nivel artistic foarte bun – Eustaţiu Stoenescu sau „Praporele” lui Bernea (Horia Bernea, n.r.) - nu sunt lucrări relevante, sunt lucrări mărunte. Adică mărunte în sensul de etape către o lucrare finală mult mai consistentă”, afirmă criticul de artă.
Acesta menţionează că, recent, s-a vândut la o licitaţie o lucrare „Prapor” a lui Horia Bernea, cu aproximativ şapte mii de euro, dar că era „o lucrare mult mai densă, o lucrare mai consistentă expresiv şi artistic” decât cea cumpărată de Darius Vâlcov.
„Lucrarea de aici este una rafinată. Este peste nivelul de înţelegere al unui politician. Asta mă face să cred că s-a cumpărat numele, nu lucrarea. O lucrare de tipul ăsta nu are o valoare comercială foarte pronunţată, pentru că ea cere un tip de înţelegere către care orice politician mai degrabă aspiră decât ar putea să-l atingă. Toate celelalte lucrări sau majoritatea sunt cumva la adăpostul numelui. Asta mă face să trag o concluzie preliminară, anume că au fost cumpărate ca subiect de investiţie şi nu ca subiect de investiţie a sinelui în lucrările respective”, comentează Pavel Şuşară.
„O colecţie este altceva decât agregarea unui număr oarecare de lucrări. O colecţie este proiecţia celui care alege lucrările, a celui care îşi concepe lumea simbolică pe care vrea să o exprime, exprimându-se pe sine, să o compună exprimându-se pe sine. Aici e, mai degrabă, un tropism al mitologiei autorului şi mai puţin o comunicare nemijlocită cu obiectul. Din pricina asta, prezumţia de investiţie este mai puternică decât aceea de colecţie de exprimare a propriei naturi”, mai spune criticul de artă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
