Pe hârtie, România este paradisul autostrăzilor. Care sunt proiectele în așteptare

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 19 aprilie

Cîrstoiu: Mandatul meu e pe masa coaliției

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Dar autorităţile nu s-au învrednicit să finalizeze decât puţin peste o zecime din aceste planuri. Odată cu schimbarea guvernelor şi a titularilor de la transporturi, s-au schimbat şi priorităţile. Cei învestiţi cu răspunderea de a moderniza ţara nu s-au putut ţine, în 20 de ani, de nici un plan strategic.

Până de curând o prioritate, autostrada de 300 de kilometri care urma să lege Iaşul de Târgu Mureş a fost abandonată odată cu schimbarea din funcţie a ministrului Relu Fenechiu. Planurile actuale prevăd ca o viitoare şosea de mare viteză dintre Moldova şi Transilvania să plece din Braşov. Asta, după ce responsabilii au modificat un alt proiect, cel al şoselei dintre Sibiu şi Piteşti, aşa încât noua autostradă să lege Sibiul de oraşul de sub Tâmpa.

„Ar avea sens să nu mai coborâm spre Piteşti, ci să o luăm spre Braşov şi de aici spre Predeal. Capătă sens în momentul în care ne ducem spre Moldova să avem Braşov-Bacău ca autostradă”, spune Narcis Neaga, director general CNADNR.

Atâtea modificări înseamnă bani aruncaţi pe fereastră, spun doi foşti miniştri.

„S-au cheltuit sute de milioane de lei pentru studii de prefezabilitate şi de fezabilitate pentru această autostrada Târgu Mureş-Iaşi”, a afirmat Relu Fenechiu, fostul ministru al Transporturilor.

„Asistăm la o construcţie de drumuri şi psedoautostrăzi făcute după bunul plac politic”, este de părere și un alt șef de la Transporturi, Anca Boagiu.

Ar fi nevoie acum de șapte miliarde de euro doar pentru segmentele româneşti a două proiecte internaţionale: şoseaua inelară a Mării Negre şi Via Carpathia, dintre Polonia şi Grecia.

În aşteptare sunt şi aproape 2.000 de kilometri de autostradă planificaţi de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu. Şanse reduse să devină vreodată realitate au şi drumurile expres, proiectate după revoluţie.

În România, există deocamdată numai 548 de kilometri de autostradă - de două ori şi jumătate mai puţin decât în Croaţia, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene.