Germania n-a considerat niciodată România ca fiind una din țările central-est-europene aflate în primul flanc al intereselor sale, dar acum situația începe să se schimbe. Ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu, a explicat la Digi24 de ce.

Embed:

Diplomatul a schițat mai întâi în ce context a avut loc prima vizită externă a premierului Dacian Cioloș:

„Este un moment încărcat, critic, în procesul integrării europene. Sunt rezultate suprinzătoare ale alegerilor în Polonia în această toamnă, Europa așteaptă votarea celui de-al treilea pachet de ajutorare plus acordul cu FMI când e vorba de Grecia, sunt alegeri încărcate în mai multe țări europene importante, Franța a scăpat ca prin urechile acului după alegerile regionale – partidul xenofob, antieuropean, Frontul Național, n-a obținut după al doilea tur rezultatul de care se temea toată lumea. Vor fi și în Germania alegeri de land, trei alegeri importante în primăvara acestui an, iar până la sfârșitul anului opt alegeri. Sunt tot atâtea semnale care vor purta un mesaj: în ce măsură societățile occidentale, confruntate cu criza sau cu urmările încă nedepășite ale crizei, cu provocarea populistă, cu pericolul terorismului, cu realitatea încă neclară, plină de noi pericole a refugiaților, pot să-și depășească cumpăna? Într-un astfel de moment primul ministru Cioloș a vizitat Germania”, a subliniat Emil Hurezeanu.

El a arătat și motivele pentru care interesul pe care Germania îl are față de România începe să se schimbe:

„Este primul ministru al unei țări spre care Germania privește de mulți ani, cel puțin din 1990, în mod foarte interesat. Germania n-a considerat niciodată România ca fiind una din țările central-est-europene aflate în primul flanc al intereselor sale. Aici am găsit Polonia, am găsit Cehoslovacia, apoi Cehia și Slovacia, și în sfârșit Ungaria. România și Bulgaria erau undeva în rândul 2. Din tot felul de motive, România este considerată astăzi tot mai mult ceea ce este în realitate: o țară importantă, o țară mare, o țară cu stabilitate politică, o țară care nu face parte din grupul Schengen, care și-a depășit încet, dar sigur problemele de corupție, care nu are mișcări, partide politice antieuropene, care are o generație tânără, foarte dinamică, care are a doua comunitate din Germania, după cea poloneză, în interiorul Uniunii Europene, care are o minoritate germană respectată în România, cu un trecut istoric foarte interesant, și, deci, o țară care trebuie privită altfel. Este țara care are cu Germania 23 de miliarde de euro de schimburi bilaterale în fiecare an. Sunt 7 miliarde de euro investiții directe ale investitorilor germani”.

Ambasadorul României în Germania a descris cum a decurs întâlnirea directă între cancelarul Germaniei și premierul Cioloș:

„Despre toate acestea s-a discutat la întâlnirile pe care delegația condusă de premierul Dacian Cioloș le-a avut la Berlin. A fost primit la Cancelarie, unde discuția trebuia să aibă 60 de minute, dar a durat 80 de minute. A fost o discuție la care am participat, o discuție calmă, proaspătă, interesantă, binevoitoare. S-a discutat ca între parteneri, ca între prieteni, ca între șefii de guverne ai unor țări care au foarte multe în comun și care vor să-și redescopere noi valențe și noi punți de comunicare. Dincolo de eșafodajul economic, care este important, s-a vorbit despre excelentele - se folosește de câțiva ani acest calificativ – relații politice”.

Emil Hurezeanu a mărturisit că a avut parte și de surprize într-un subiect foarte delicat – cel al refugaților, în care discursul interlocutorilor germani nu a fost cel așteptat:

„Dna Merkel n-a vorbit, așa cum cel puțin eu mă așteptam, cu dl Cioloș despre cotele obligatorii, despre felul în care germanii vor să distribuie povara refugiaților cu care se confruntă. (...)

Sunt mulți cetățeni germani cu probleme, cu temeri, cu frici – spre ce se îndreaptă Germania? E o stare de iritare a autorităților din Germania în ceea ce-i privește pe ceilalți. Punctul de vedere spus răspicat este următorul: când banii europeni, fondurile europene sunt distribuite tuturor țărilor Uniunii Europene, indiferent de performanța lor economică, democratică sau socială, după niște algoritmi foarte limpezi, e bine. Când e vorba să împărțim refugiații, suntem suverani, nu vrem, nu putem, nu mai suntem solidari. Cred că există acum un interes de a dezbate problema refugiaților și altfel. (...)

Am observat că există o tendință nouă, mai modulată în privința refugiaților și cotelor de imigranți. Există și alte moduri în care poți să fii solidar cu Germania în această problemă – nu neapărat primind refugiați, ci eventual având contribuții la Frontex, unde România – mulți germani află pentru prima oară – este cel de-al doilea contributor, după Germania, cel puțin până anul trecut”.

„Moment de reînnoire și redescoperire”

Există un substrat cultural și istoric rodnic, fertil, al relațiilor bilaterale, a explicat Emil Hurezeanu premisele acestei schimbări de atitudine. „Există apoi experiența de cinci ani de comisar european al lui Dacian Cioloș la Bruxelles, care l-a plasat în centrul unei constelații de tehnicieni și mandarini politici din care au făcut/fac parte mulți dintre consilierii, inclusiv cei prezenți azi la convorbiri, ai Cancelariei federale”, a arătat ambasadorul.

Ziua s-a încheiat cu o întâlnire „plină de cordialitate și de căldură” pe care premierul a avut-o cu reprezentanții românilor din Germania, aproape 200 de oameni, reprezentând toate stările diasporei românești.

Ambasadorul României la Berlin a schițat și concluziile acestei prime vizite externe de pe agenda de premier a lui Dacian Cioloș:

„Cred că vizita dlui Cioloș, pregătită destul de bine, chiar dacă relativ repede, într-un timp scurt – la sfârșitul anului trecut, cancelarul avea alte priorități, a fost o întâlnire între oameni curioși în legătură cu cine sunt politicienii care au ieșit din tulburările, din frământările României în această toamnă, care nu sunt politicieni, dar în același timp sunt actori publici, care nu sunt nici tineri, nici vârstnici, care sunt expresia pieței revoltate și în același timp sunt asimilați și sunt sprijiniți de partidele parlamentare. E o situație politică neobișnuită, interesantă pentru o țară care părea uneori acoperită în negurile corupției sau ale clientelismului și care dintr-odată, nu numai că nu mai seamănă cu ce a fost și care se manifestă prin stabilitate și un anumit echilibru între vechi și nou, dar nu seamănă cu țările din jur, cu situația din Ungaria, cu situația din Polonia, din Cehia. Președinții și primii-miniștri de la București nu atacă Germania, nu pun sub semnul întrebării integritatea europeană, vor să respecte în continuare valorile europene, cred că aici a fost câștigul. Nu exagerez când spun că, fără să se întoarcă hotărât o foaie nouă în relațiile bilaterale, care de multă vreme au propria lor inerție pozitivă, a fost un moment de înnoire și de redescoperire din partea germană spre partea română, deci redescoperirea părții române, a noii echipe și a noilor intenții ale Bucureștiului. Și cred că e un câștig”, a conchis Emil Hurezeanu.

(Urmăriți în materialul video de mai sus intervenția integrală a ambasadorului Emil Hurezeanu în emisiunea „Jurnalul de Seară”.)

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!