Roşia Montană: Guvernul a publicat Proiectul de lege privind exploatarea auriferă. Din cuprins: redevenţă 6%, lucrare de interes naţional deosebit, împrumuturi cu dobândă

Data publicării:
rosia montana de refolosit-1

Proiectul de lege privind exploatarea auriferă de la Roşia Montană a fost publicat marţi seară, pe site-ul Departamentului pentru Marile Proiecte. Alături de textul legislativ mai sunt postate Proiectul de acord şi Expunerea de motive.

Selecţiuni din Proiectul de lege:

Art. 4, al. 1, b) cuantumul redevenţei este stabilit la nivelul de 6%, în condiţiile art. 6 alin. (1);

c) se instituie posibilitatea plăţii redevenţei în natură, în condiţiile art. 6 alin. (2).

d) prin derogare de la art. 34 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se conferă Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale autoritatea de a revoca Licenţa de exploatare şi în următoarele situaţii:

(i) Licenţa de exploatare este transferată cu încălcarea dispoziţiilor art. 24 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare; sau

(ii) se dispune, prin hotărâre judecătorească definitivă, intrarea în faliment a Titularului Licenţei de exploatare.

Al. 8. Se mandatează Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice să iniţieze hotărâri de Guvern pentru scoaterea definitivă din fondul forestier naţional, în condiţiile legii, a unor suprafeţe de până la 255 hectare de teren forestier din cadrul perimetrului minier Roşia Montană, în termen de 30 de zile de la data depunerii documentaţiei întocmite conform legii de către Titularul licenţei de exploatare.

Al. 11. Administratorii drumurilor al căror traseu trece prin perimetrul minier Roşia Montană, în termen de 30 zile de la data identificării unor trasee alternative de acces în conformitate cu art. 5 pct. II.1 din prezenta lege, vor dispune restricţionarea definitivă a traficului pe traseele de drum din cadrul perimetrului minier Roşia Montană şi începerea lucrărilor de dezafectare a traseelor iniţiale, în măsura necesară pentru executarea activităţilor miniere în perimetrul minier Roşia Montană. Titularul licenţei de exploatare este obligat să identifice şi sa menţină un acces funcţional, pe unul din traseele alternative, împreună cu autorităţile competente, pe perioada restricţionării traficului pe drumurile din cadrul perimetrului minier Roşia Montană.

Al. 13. Se mandatează Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale ca, la cererea RMGC, să reconfigureze perimetrele miniere adiacente din zona Roşia Montană pentru realizarea de lucrări de construcţii necesare stocării produselor miniere, a sterilului şi a produselor reziduale aferente proiectului minier, astfel cum sunt descrise în studiul de impact asupra mediului, cu condiţia de a nu se bloca accesul la resursele/rezervele minerale solide şi fără a aduce atingere drepturilor dobândite anterior de terţi prin alte licenţe miniere.

Art. 5, II: Legea minelor nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 27 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. După articolul 6 se introduc două noi articole, art. 6.1 – 6.2, cu următorul cuprins:

„Art. 6.1

. - Prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 22/2007, dreptul de concesiune asupra imobilelor din perimetrele proiectelor miniere, asupra cărora Statul Roman şi/sau unităţile administrativ teritoriale deţin un drept de proprietate publică sau privată, va fi atribuit direct titularilor licenţelor de exploatare minieră de către instituţiile sau autorităţile publice centrale sau locale care deţin drepturile de administrare si/sau proprietate asupra acestor imobile. Contractul de concesiune se va încheia pe o perioada de 49 de ani. Redevenţa datorată de concesionar va fi calculata pe baza valorii de piaţă a imobilelor concesionate, ce va fi stabilita de un evaluator autorizat printr-un raport de evaluare.

(4) Aplicarea procedurii de expropriere a imobilelor din cadrul perimetrului proiectelor miniere, reglementată de Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, se va face fără a fi necesară aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi proiectelor miniere respective.

III. După articolul 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 se introduce un nou articol, art. 5.1, cu următorul cuprins:

„Art. 5.1

- (1) Prin derogare de la prevederile alin. (4) al art. 5, scoaterea definitivă din circuitul agricol a pajiştilor aflate în perimetrul proiectelor miniere declarate prin lege ca lucrări de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit se realizează cu obligaţia ca beneficiarul scoaterii din circuitul agricol să recupereze o suprafaţă de teren egală cu cea aprobată a fi scoasă definitiv din circuitul agricol din terenurile neproductive puse la dispoziţie în acest scop şi aflate în domeniul public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale. Titularii de licenţă vor avea obligaţia de a finaliza refacerea unei suprafeţe echivalente de pajişte în termen de 3 ani de la data obţinerii aprobării scoaterii din circuitul agricol a suprafeţelor de pajişti.

(2) În cazul nerespectării condiţiei prevăzute la alin. (1) beneficiarul scoaterii definitive din circuitul agricol a suprafeţelor de pajişte, redă în circuitul agricol aceeaşi suprafaţă de teren, în acelaşi amplasament şi cu aceeaşi categorie de folosinţă, pajişte.

Art. 6. - (1) Prin derogare de la art. 45 alin. (1), lit. a) din Legea minelor nr.85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, redevenţa minieră pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană este de 6% din valoarea producţiei miniere.

Selecţiuni din Proiectul de acord:

Art. 1 – Participaţia Statului român la capitalul social al RMGC

(1) Părţile convin ca acţionarul majoritar al Societăţii comerciale „Roşia Montană Gold Corporation” – S.A. („RMGC”), Gabriel Resources Ltd., să cedeze gratuit acţionarului minoritar al RMGC controlat de Statul român o cotă de participare la capitalul social al RMGC în cuantum de 5,6858% in următoarele etape:

a) Transferul unei cote de 3,6858% la capitalul social al RMGC către Minvest sau un succesor al acesteia, rezultând o participaţie a Statului Roman de 23%.

b) Transferul unei cote de 2% la capitalul social al RMGC către Minvest sau către un succesor al acesteia, sub condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor evenimente:

i. au fost emise în termene care nu au înregistrat întârzieri semnificative faţă de termenele prevăzute în calendarul de autorizare prevăzut la art. 11, toate autorizaţiile conform legii pentru începerea fazei de operare (exploatare) comerciala a Proiectului, iar acestea nu conţin modificări substanţiale negative fata de specificaţiile Proiectului, astfel cum acesta este descris prin Raportul EIM şi in Studiul de Fezabilitate;

ii. legea menţionata la art. 1 lit. a), pct. (ii), de mai sus este in vigoare şi îşi produce efectele.

(2) În urma cesiunii prevăzute la alin. (1), cota de participare a acţionarului minoritar al RMGC controlat de Statul român la capitalul social al RMGC se majorează la 25%.

(3) Părţile convin ca statul român sa îşi menţină cota de participare la capitalul social al RMGC la nivelul de 25% pe toată durata de valabilitate a Licenţei de exploatare.

(4) Statul român şi acţionarul minoritar al RMGC controlat de Statul român nu sunt obligate să contribuie financiar la majorările capitalului social al RMGC, cu excepţia cazului in care o astfel de majorare de capital este impusa de prevederile legale sau este necesară pentru a se evita dizolvarea societăţii. În lipsa unor disponibilităţi financiare ale statului român sau a acţionarului minoritar al RMGC controlat de statul român, GBU se angajează să-i ofere împrumuturi cu dobândă pentru realizarea aportului la capitalul social şi menţinerea cotei de participare la acesta.

Art. 2 - Beneficiile Statului român

(1) În condiţiile menţinerii parametrilor relevanţi ai legislaţiei fiscale incidente din România, a preţului aurului, a costurilor aferente lucrărilor, serviciilor şi produselor necesare exploatării miniere, a ipotezelor menţionate în Anexa 1 la prezentul Acord, precum şi a prevederilor planului de afaceri al RMGC asumat public conform regulilor pieţei de capital de către RMGC şi GBU, se estimează ca proiectul Roşia Montană va genera pentru Statul român (bugete de stat şi bugete locale) venituri de aproximativ 2,3 miliarde USD şi un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde USD, la un preţ de referinţă de 1.200 USD/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru România fiind estimate la peste 5,2 miliarde USD.

(2) În vederea realizării de către Statul român a unor prognoze cât mai exacte cu privire la resursele bugetare obţinute din exploatarea minieră de la Roşia Montană, Investitorul se obligă ca, în termen de 3 luni de la încheierea fiecărui exerciţiu financiar al RMGC, să pună la dispoziţia Ministerului Finanţelor Publice tabelul beneficiilor directe, actualizat ca urmare a fluctuaţiilor parametrilor care stau la baza determinării acestor beneficii.

(3) În completarea beneficiilor acordate de Statului român, Investitorul se obligă ca, în condiţiile realizării tuturor operaţiunilor prevăzute în Raportul de evaluare la studiul de impact asupra mediului al RMGC, să creeze şi să menţină un număr mediu de 2.300 locuri de muncă directe în timpul construcţiei exploatării miniere şi o medie de 900 locuri de muncă directe în timpul fazei de operare.

(4) Părţile convin că, în situaţia în care Investitorul, cu intenţie, nu respecta prevederile prezentului articol, Statul român are dreptul de a solicita şi de a obţine de la GBU o compensaţie rezonabilă pentru prejudiciile directe suferite, dacă GBU şi RMGC nu vor fi în măsură să remedieze obligaţiile încălcate într-un termen rezonabil.

Art. 5 – Investiţii în patrimoniul cultural

(1) Părţile convin că Investitorul este obligat să asigure o investiţie totală de 100 milioane USD pentru proiecte de conservare, amenajare şi revitalizare a patrimoniului cultural, din care:

a) 70 milioane USD în zona perimetrului Roşia Montană; şi

b) 30 milioane USD contribuţie pe durata de viaţă a proiectului la patrimoniul cultural naţional în vederea susţinerii cercetării, restaurării, conservării, punerii în valoare şi promovării turistice a patrimoniului cultural naţional, imobil, mobil şi imaterial, a siturilor arheologice şi a monumentelor istorice.

(2) În vederea atingerii obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. a) de mai sus, Investitorul se obligă:

d) să amenajeze pentru vizitare trei zone cu lucrări miniere subterane şi de suprafaţă reprezentative pentru toate perioadele istorice şi tehnicile de exploatare. Astfel, vor fi amenajate la standard de vizitare în siguranţă următoarele zone cu galerii romane, medievale şi moderne: Cătălina-Monuleşti (unde s-au descoperit celebrele tăbliţe cerate care au făcut faimoasă comuna Roşia Montană şi sisteme complexe cu roţi hidraulice romane pentru evacuarea apei subterane), Piatra Corbului (unde există urme de exploatare cu foc şi apă), precum şi Jig Văidoaia (unde s-au evidenţiat camere de exploatare minieră la suprafaţă din perioada modernă şi contemporană);

e) să amenajeze un parc arheologic de 18 hectare pe dealul Carpeni, unde s-au descoperit în timpul cercetărilor arheologice locuinţe de epoca romană cu hipocaust (încălzire în pardoseală);

f) să restaureze monumentului funerar de la Tăul Găuri şi sa amenajeze parcul arheologic;

g) să amenajeze un complex muzeal al mineritului reprezentativ pentru centrul şi sud-estul Europei, în care să pună în evidenţă toate descoperirile arheologice şi obiectele reprezentative pentru istoria şi devenirea localităţii; acesta va cuprinde spaţii amenajate pentru a oferi o cât mai atractivă prezentare a istoriei miniere din zonă, galerii romane amenajate pentru vizitare şi replici ale unor mecanisme tehnice sau obiective greu accesibile in teren;

h) să restaureze toate clădirile monument istoric din localitate (41 clădiri) şi să restaureze/amenajeze centrul istoric al Roşiei Montane (peste 300 case) conform standardelor in vigoare, păstrând specificul local şi istoric, dar aducându-le la standarde de confort şi siguranţă moderne;

(3) Suma de 30 milioane USD prevăzută la alin. (1) lit. b) va fi gestionată contabil de către RMGC, iar detaliile privind obiectivele (situri din zone de interes arheologic prioritar şi monumente istorice de grupă valorică A), sumele alocate fiecăruia dintre acestea şi momentul alocării urmează să fie stabilite împreună cu Ministerului Culturii pe bază de protocol. În cazul în care preţul mediu de vânzare anual al aurului se va situa în faza de exploatare propriu-zisă cel puţin la nivelul mediu anual de 1.500 USD/uncie, suma investiţiei prevăzute la alin. (1) lit. b) va fi majorată la nivelul de 50 milioane USD. Majorarea investiţiei va opera începând cu exerciţiul financiar anual următor celui în care s-a realizat atingerea plafonului sus menţionat.

Anexa 1 – Beneficiile proiectului Roşia Montană pentru economia României

Beneficiile la bugetul general consolidat

Încasările la bugetul general consolidat sunt estimate la un total de 2,3 miliarde USD folosind un preţ al aurului pe termen lung de $1.200/uncie. Astfel:

redevenţa miniera pentru aur şi argint – 591 milioane USD;

dividende acţionar statul roman prin Minvest sau succesor Minvest - 580 milioane USD;

impozit pe profit – 445 milioane USD;

impozite pe dividende şi dobânzi nerezidenţi - 368 milioane USD;

impozite şi contribuţii sociale asociate salariilor - 200 milioane USD;

accize pe combustibili - 115 milioane USD;

alte impozite şi taxe (impozit pe clădiri şi terenuri, fondul de mediu, taxa pe licenţa minieră, redevenţa pentru agregate utilizate la construcţia minei, taxe pentru autorizaţii de construcţii, taxe pentru scoatere din fondul forestier, alte taxe) - 56 milioane USD.

Beneficiile în economia României

În baza estimărilor din Anexa, economia României va beneficia de o contribuţie de 2,9 miliarde USD reprezentând încasări directe ale furnizorilor români şi ale forţei de muncă din Romania.

- Analiza investiţiilor şi cheltuielilor proiectului şi a capacităţilor de producţie interne au relevat existenta capacităţilor interne pentru următoarele bunuri/servicii: energie electrică, combustibili petrolieri, industria chimică (propan, calcar, hidroxid aluminiu, alţi reactivi), materiale de construcţii pentru construirea uzinei de procesare şi infrastructurii. De asemenea, totalitatea serviciilor de suport vor fi asigurate intern

- Manopera pentru construirea şi operarea minei va fi asigurată în principal intern; consultanţii externi vor fi folosiţi pe perioada limitata pana la training-ul angajaţilor interni;

- Cererea de bunuri şi servicii generate de Proiect va stimula de asemenea noi investiţii în multe industrii furnizoare şi crearea de noi capacitate de producţie.

Selecţie din Expunerea de motive:

România resimte încă în mod semnificativ efectele crizei economice din Europa, fapt care afectează accesul la surse atractive de finanţare, împiedică revenirea la o creştere economică robustă şi, în final, întârzie reducerea decalajelor dintre nivelul de trai al populaţiei României şi cel al altor state membre UE din regiune.

În acest context, pentru atingerea unuia dintre obiectivele centrale asumate de Guvern prin programul de guvernare 2013-2016, respectiv realizarea unui echilibru corect între consolidarea fiscală sustenabilă şi relansarea economică, sunt avute în vedere o serie de măsuri precum promovarea unui set coerent de politici macroeconomice menite să susţină mediul de afaceri, să refacă atractivitatea investiţională a României, să conducă la crearea de noi locuri de muncă şi să ofere o evoluţie favorabilă nivelului de trai al populaţiei.

În contextul eforturilor de modernizare a domeniului industrial românesc, resursele bugetare interne sunt insuficiente şi, de aceea, devine esenţială atragerea unor investitori importanţi, capabili să implementeze proiecte care să determine efecte pozitive în economie şi să asigure dezvoltarea durabilă a României.

Una din pârghiile cele mai eficiente pentru îmbunătăţirea şi sporirea atractivităţii mediului de afaceri românesc este adoptarea unor măsuri legislative, respectiv corelarea dispoziţiilor existente, astfel încât să se creeze un cadru legislativ favorabil, pentru a încuraja implementarea acelor proiecte care au capacitatea de a dezvolta şi moderniza infrastructura economică a României şi de a crea noi locuri de muncă.

Extracţia şi prelucrarea resurselor minerale constituie un domeniu de maxim interes pentru economia naţională, iar proiectele care îşi propun realizarea unor lucrări pentru dezvoltarea acestui sector, trebuie să se bucure de o reglementare specială, adaptată la specificul acestora.

Principalele măsuri reglementate de prezentul Proiect de lege sunt următoarele:

(1). Aprobarea „Acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană”.

(2). Declararea Proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit.

(3). Mandatarea unor entităţi publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri