„Majoritatea avertizărilor alimentare sunt artificiale”, avertizează la Digi24 fostul ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Stelian Fuia. „Este mai toxic aerul pe care îl respirăm zilnic în București decât un litru de lapte cu aflatoxină, cât consumă românii într-o săptămână.” Stelian Fuia oferă și o explicație pentru lunga listă a scandalurilor din jurul produselor Made in Romania: „În momentul în care exporți foarte mult, începi să deranjezi.”

Aproape că nu este zi în care să nu aflăm că un alt produs alimentar, aflat pe rafturile magazinelor, ne-ar pune în pericol prin diferite toxine sau pentru că reţeta conţine altceva decât ce este înscris pe etichetă. Carne de cal în loc de vită, lapte cu aflatoximă sau carne de curcan care conţine antibiotice - sunt doar câteva exemple.

La Digi24, fostul ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Stelian Fuia, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor de Automate de Lapte, Cristian Lungu, și directorul general al SC Agroindustriala Pantelimon SA, Mihai Petcu, au tras un semnal de alarmă: industria alimentară de proveniență românească este în pericol tocmai din cauza acestor atacuri repetate, dar nejustificate în mare parte.

Fostul ministru Stelian Fuia a subliniat în mai multe rânduri că „Este mai toxic aerul pe care îl respirăm zilnic în București decât un litru de lapte cu aflatoxină, cât consumă românii într-o săptămână. La noi, normele de infestare cu aflatoxină sunt de 0,05% intoxicare. La americani e mai mare. Nu cred că americanii ar dori să își omoare populația, sunt mult mai exigenți.”

În ceea ce privește cel mai recent scandal, în care conservele de carne de vită Ardealul au fost retrase de pe rafturile hipermarketurilor întrucât ar conţine şi carne de cal, noutatea este că produsul ar proveni din Belgia, „ceea ce este o surpriză pentru mine. Trebuie să spunem asta, pentru că nu doar românii trebuie judecați pentru tot acest scandal european”.

Autoritățile ar fi trebuit să avertizeze producătorii de lapte

„E o neglijență a autorităților în ultimul timp, pentru că semnale că ar fi aflatoxină în furaje existau din luna august a anului trecut. Ciuperca s-a dezvoltat pe culturile de porumb”, susține fostul ministru. „Autoritățile ar fi trebuit să fie mult mai atente, să avertizeze producătorii, pentru că avem 800.000 de vaci în România, din care 90% sunt la micile gospodării. Oamenii nu știu. Acești oameni trebuie avertizați, pentru că în furaje se pot pune niște substanțe care să absoarbă toxina.”

Chiar și așa, dacă laptele este depistat pozitiv, „nu e așa de toxic pe cât se spune. Mai toxic e aerul din București”. Dar efectul asupra producătorilor din România „va fi dezastruos. Vor fi obligați să își sacrifice efectivele de lapte”, avertizează Stelian Fuia.

Mihai Petcu, director general al SC Agroindustriala Pantelimon SA, producător de lapte: „Nu mi-a cerut nimeni să depistez aflatoxina”

Directorul unicei companii furnizoare de lapte de lângă București, Mihai Petcu, dezvăluie că nu i s-au cerut analize de depistare a aflatoxinei. „În România sunt un milion de vaci, iar 98% sunt la țărani, adică 1,2 vaci pe medie. Nimeni nu face analiza acestui lapte la țărani. Ei au voie să mănânce laptele și numai un sfert se vinde la prelucrare. Nu mi-a cerut nimeni să depistez aflatoxina. Dar am trimis furaje și le-am analizat, iar analiza furajelor este negativă din acest punct de vedere.

Producătorul atrage de asemenea atenția că situația la acest capitol este dramatică: „De la șapte milioane de vaci, am ajuns la un milion pe toată țara, în condițiile în care, din cauza crizei alimentare, Turcia a cumpărat opt milioane de vaci și China alte 20 de milioane din Europa.”

Cristian Lungu, președintele Asociației Utilizatorilor de Automate de Lapte: „S-a terminat cu fermierul care ducea vaca de lanț pe marginea drumului. Ne doare când cineva își bate joc. Unde sunt specialiștii?”

„Efectele negative ale scandalului aflatoxinei sunt că nu mai putem vinde lapte. Mă sună din teritoriu și oamenii cer să plătească cineva pierderile din ferme. E inadmisibil să iști un scandal monstru pe suspiciuni”, se plânge Cristian Lungu, președintele Asociației Utilizatorilor de Automate de Lapte.

„Atâta timp cât vii și faci o testare... luați un buletin de analize și uitați-vă: marja de eroare a metodei de testare (0,051) este mai mare decât limita maximă admisibilă (0,05)! E chiar lipsă de profesionalism sau cineva își bate joc de noi?

S-a terminat cu fermierul care ducea vaca de lanț pe marginea drumului. Ne doare când cineva își bate joc. Avem două academii de științe, două institute agrare, unde sunt specialiștii, de ce tac? Nu cumva fac parte din complotul ăsta?”, întreabă Cristian Lungu cu indignare.

El declară de asemenea că asociația pe care o conduce a cerut în repetate rânduri Autorității Naționale Sanitar Veterinare să verifice automatele de lapte din toată țara: „Ce pericole au fost, cât de bine au fost gestionate, de ce acum aceste suspiciuni explodează?”

„Automatele nu sunt numai ale fermierilor, ci și ale colectorilor”, deși aceștia nu îndeplinesc criteriile de vânzare prin această metodă. „De doi ani de zile cer verificarea automatelor de către ANSVSA și nu se procedează nimic, ba chiar din contră. Cine dă autorizarea automatelor? Există un război între Direcția Sanitar Veterinară București și DSV-urile județene între cine să dea autorizarea aparatelor. Bucureștiul dă autorizări peste Direcțiile Sanitar Veterinare județene pe raza cărora se află ferma (conform Ordinului 55 al ANSVSA). E inadmisibil”, mai spune Cristian Lungu, precizând că cele trei condiții care trebuie îndeplinite sunt următoarele: solicitantul trebuie să fie proprietar de fermă, să aibă o cotă de lapte pentru vânzări directe și să fie proprietarul automatului.

Stelian Fuia confirmă că ar trebui ca doar producătorii să poată instala automate de lapte, și nu cei care colectează lapte de la populație din multiple locații, care nu au condițiile de a asigura calitatea laptelui până la automat.

Mihai Petcu: „Am început să tai vacile”

La mine e simplu: eu sunt singura fermă din 40 care au existat în jurul Bucureștiului”, afirmă Mihai Petcu, proprietarul fermei din Pantelimon și medic veterinar. „Și eu am început să tai vacile. Deci țara va avea mai puțin cu 5500-6000 de litri pe zi. Am fermă care produce 8000 de litri pe cap de vacă. Batjocura și bășcălia față de crescători e atât de mare, încât nu a fost nimeni în stare să ne dea un leu subvenție. Ne chinuim. Eu produceam lapte și nu rămâneam cu nici un câștig.

Le voi elimina (vacile) dacă e nevoie și public, le voi sacrifica, să se vadă batjocura care există în acest stat față de cei care muncesc. Să știe că nu pot schimba regulile în timpul jocului. Pentru că nimeni nu a cerut să facem analiza de aflatoxină. Nu poți să inventezi peste noapte încă un indicator. Vă arăt contracte cu toate fabricile cu care am lucrat până acum de la revoluție încoace și nici una nu punea această condiție. Deci e o batjocură totală, o lipsă de profesionalism crasă a celor care ne conduc în domeniu. Și eu am hotărât să vând. Am doi samsari în fermă, vând vacile care nu sunt gestante. Ferma mea a vândut peste 2500 de juninci gestante, mai mult decât au vândut alți fermieri.”

Stelian Fuia: „Dacă laptele românesc dispare azi din piețe, mâine intră pe piață lapte european. În momentul în care exporți foarte mult, începi să deranjezi”

Fostul ministru al Agriculturii pune punctul pe i și aduce în discuție interesele majore ale corporațiilor europene în subminarea încrederii în produsele românești: „Scandalul va pune și mai mult industria laptelui în mâna corporațiilor străine. Dacă dispare acest lapte românesc din piețe, mâine intră pe piață lapte european.

În orice caz, „ANSVSA trebuia să aiba un program preventiv. A avut avertizări”, afirmă Fuia.

În această lună am pus pe butuci agricultura cu scandalul cu antibioticele și cu puii cu salmonela. Sunt scandaluri total artificiale. Carnea de vită am pus-o pe butuci, dat fiind scandalul cu calul, deși nu suntem noi cei mai vinovați din Europa - e o întreagă mafie. Laptele și vacile de lapte le sacrificăm... Mă întreb ce vom mai mânca de mâine încolo”, spune fostul ministru.

„Mă întreb ca agricultor ce vom putea face în continuare. Dacă ne uităm la carnea de pasăre, e un segment unde România stătea foarte bine, eram pozitivi, era probabil singurul produs pe care eram pozitivi. Și industria se dezvolta foarte mult cu exporturi. Și normal că în momentul în care exporți foarte mult, începi să și deranjezi. De exemplu, la Brașov, pieptul de curcan a plecat negativ pe antibiotice. Probabil s-a întâmplat ceva pe traseu.

Ăsta era momentul în care începusem să echilibrăm balanța comercială. Și o să rămânem producători de grâu, porumb, materie primă și riscăm să redevenim importatori de carne, lactate, produse alimentare finisate sau finale.

E mult mai toxic aerul din București decât laptele pe care îl consumăm. Studiile arată că aflatoxina ne-ar afecta dacă am consuma 20 de litri de lapte pe zi, timp de șase luni. Nimeni pe planetă nu face asta. Aflatoxină putem găsi în alune, arahide, multe produse pe care le mâncăm. Noi nu producem arahide, alea le importăm”, detaliază fostul ministru al Agriculturii.

Sfaturi pentru consumatorii români: încredere în produsele Made in Romania

Ce trebuie să aibă în vedere consumatorii români în privința tuturor acestor scandaluri: „Aceste avertizări din ultima lună au fost - cele mai multe - artificiale. Trebuie să avem în continuare încredere în produsele românești, pentru că puiul românesc este sigur. Ce s-a scos în presă e doar o procedură standard. Laptele nu e toxic, nu ne poate face rău un litru pe săptămână, curcanul nu a avut antibiotice de la Brașov. Au fost doar greșeli de comunicare din partea autorităților. Iar ANSVSA e platit de noi ca sa fim siguri că ceea ce punem în farfurie e de calitate”, conchide Stelian Fuia.

Ella Moroiu
COMENTEAZA!