Colecție masonică unică în România 

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 19 aprilie

Cîrstoiu: Mandatul meu e pe masa coaliției

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Comuna Nicolae Bălcescu, satul Valea Bălcească. Aici se ascunde frumosul conac în stil brâncovenesc, cu influenţe gotice şi renascentiste. Construcţia a început în 1824 şi s-a încheiat abia în 1937. Primele camere - birouri, saloane şi dormitoare, cu mobilier de epocă, tablouri şi fotografii de familie - păstrează atmosfera de sfârşit de secol 19 şi început de secol 20, din vremea ultimilor Bălceşti.

„Istoria Bălceştilor pe aceste locuri începe la 1766, când preotul Necula a cumpărat această moşie, moşia de la Bălceşti-Gâltofani. El a avut un fiu, Tănase, important pentru noi, pentru că este primul din familie care îşi ia numele de Bălcescu. De ce Bălcescu? Satul se numea şi se numeşte Valea Bălcească. Ei au preluat, practic, numele de la sat”, a spus Valentin Hănulescu, muzeograf.

Colecţiile Memorialului „Nicolae Bălcescu" numără peste 15.000 de bunuri culturale şi de patrimoniu. Deosebit de valoroase sunt tablourile cu membrii familiei, semnate de Costin Petrescu, pictorul Casei Regale şi al Ateneului Român, precum şi portretul lui Nicolae Bălcescu, unul din cele trei semnate de Gheorghe Tătărescu. Expoziţia memorială cuprinde cărţi şi documente vechi, studii, scrisori şi manuscrise, în special din perioada petrecută de Nicolae Bălcescu în Franţa.

„În 1846, este nevoit să plece la Paris. Acolo, devine preşedinte al Societăţii Studenţilor Parizieni, se implică activ în Revoluţia franceză din februarie 1848. După model francez, revine în primăvara anului 1848 şi în Ţara Românească, pentru a declanşa şi aici revoluţia”, a spus Ionuţ Săraru, muzeograf.

Aceasta nu ar fi fost posibilă, spun anumiţi istorici, fără gruparea masonică Frăţia, creată de Nicolae Bălcescu, Christian Tell, Ion Ghica şi un al patrulea membru, necunoscut până în ziua de astăzi. Dovada legăturilor cu masoneria reprezintă și cel mai de preţ tezaur din Conacul Bălceştilor - câteva sute de obiecte masonice, adunate din România şi din străinătate.

„Avem cea mai importantă, zicem noi, şi mai bogată colecţie de obiecte memoriale masonice dintre toate muzeele din România. Colecţia noastră masonică se constituie din corespondenţă, din insigne, din valori memoriale, dar avem şi acel trunchi de piramidă, suntem singura instituţie din România, care se află pe bancnota de un dolar”, a spus Nicolae Bănică-Ologu, directorul Muzeului Memorial „Nicolae Bălcescu"

În parcul conacului, se găseşte biserica de lemn a familiei, iar lângă mormintele surorii şi fratelui lui Nicolae Bălcescu. Din păcate, mare istoric şi revoluţionar, care a murit de tuberculoză, la Palermo, în 1852, a fost îngropat într-un loc necunoscut, depare de țară. Muzeul memorial din comuna Nicolae Bălcescu poate fi vizitat de marţi până duminică, între orele 8 şi 16, iar intrarea costă 3 lei.