Cine sunt laureații de origine română ai PREMIULUI NOBEL?
Există o contribuție românească la Nobelul pentru Fizică din 2017. O tânără din România, Anamaria Effler, face parte din echipa - uriașă - care a lucrat la observarea undelor gravitaţionale.
Potrivit site-ului oficial al Premiului Nobel, România are în acest moment patru laureați ai Premiului Nobel. Medicul George Emil Palade, activistul în domeniul drepturilor omului Elie Wiesel, scriitoarea Herta Muller și cercetătorul Stefan W. Hell s-au înscris în istoria distincţiilor Nobel. Neoficial, pe lângă aceste nume, mai sunt vehiculate și altele. Este și cazul românului Ioan Moraru, care ar fi fost distins cu Premiul Nobel pentru pace în anul 1985.
GEORGE E. PALADE, PREMIUL NOBEL pentru Medicină 1974
În 1974, un grup de trei medici, printre care şi unul de origine română, primesc Nobelul pentru medicină: belgienii Albert Claude şi Christian de Duve şi cercetătorul american George E. Palade, român prin naştere, după ani de cercetări asupra organizării celulelor.
DIGICULT. George Emil Palade - savantul român de Nobel, un geniu al biologiei celulare
Născut la Iaşi pe 19 noiembrie 1912, George Emil Palade a absolvit Facultatea de Medicină în 1936, la Bucureşti. Între perioada 1936-1938 este, succesiv, asistent, şef de lucrări şi conferenţiar la Institutul de Anatomie din Bucureşti, studiind în acest timp anatomia patologică şi medicina internă cu profesorul M. Gh. Lupu. A obţinut titlul de doctor în medicină cu teza "Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie şi fiziologie comparativă", în anul 1940.
După şase ani a fost invitat ca "Visiting Investigator" de Institutul Rockefeller din New York, unde a devenit asistent, apoi membru asociat, membru titular, şef al Laboratorului de biologie celulară, în 1956, şi profesor de biologie. Din anul 1972 a condus catedra de Biologie celulară a Universităţii Yale din New York. Emil Palade a fost un deschizător de drumuri prin descoperirile sale în domeniul biologiei moleculare.
ELIE WIESEL, PREMIUL NOBEL pentru pace 1986
Americanul de origine română Elie Wiesel, preşedintele Comisiei Holocaustului devine "campion al păcii", după ce Comitetul Nobel îl recompensează, în 1986, recunoscându-l ca "unul dintre cei mai importanţi lideri spirituali, în epoca în care violenţa, represiunea şi resismul continuă să caracterizeze lumea".
Elie Wiesel s-a născut în 1928 la Sighet, dar a suferit, împreună cu familia sa, deportarea în lagărele de concentrare naziste, unde părinţii şi sora lui au murit. Elie Wiesel şi două surori de-ale lui au supravieţuit, dar nu s-a mai întors în România, ci a plecat la Paris, unde şi-a finalizat studiile la Sorbonna. În 1958, îşi publică primul volum, "Noaptea", o carte care cuprinde relatări despre lagărele naziste. Wiesel s-a stabilit la New York şi a devenit cetăţean american.
HERTA MUELLER, PREMIUL NOBEL pentru literatură 2009
Herta Müller a fost distinsă, în 2009, cu Nobelul pentru literatură, pentru onestitatea prin care potretizează lumea celor dezrădăcinaţi din spaţiul fost comunism. Născută într-o familie de şvabi din Banat, Muller a emigrat în Germania în 1987, după ce legăturile ei cu studenţii şi scriitorii de limbă germană din Aktionsgruppe Banat intră în atenţia Securităţii. Mama scriitoarei a fost deportată într-un lagăr din Uniunea Sovietică, astăzi pe teritoriul Ucrainei.
Herta Muller a debutat cu "Niederungen" ("Ţinuturi joase"), care a apărut însă incomplet în ediţia din română din 1982. Comunitatea academică germană a nominalizat-o de două ori pentru Nobel şi i-a acordat premiul oraşului Berlin. Herta Müller a fost distinsă cu Premiul european pentru literatură "Prix Aristeion" şi cu Premiul internaţional pentru literatură IMPAC Dublin, pentru cartea "Animalul inimii", tradusă şi în limba română de editura Polirom, în 2006.
Ea a spus că regimul dur la care i-a fost supusă familia a influenţat-o decisiv, iar asta se vede în scrierile sale pe care le consideră anti-dictatură. Despre copilăria sa, Herta Mueller spune că a fost și tristă, și fericită. „Așa cum e de obicei pentru copii. Și fericirea, și nefericirea la un copil se schimbă foarte repede și merge una în alta”, arată scriitoarea. „Timpurile au fost cum au fost, stalinism și frică, era o frică politică la oamenii maturi. Mama mea a fost într-un lagăr de muncă și poate că un copil simte destul de bine dacă părinții duc cu ei o greutate și asta am simțit probabil și eu”, a declarat laureata premiului Nobel pentru literatură.
STEFAN HELL, PREMIUL NOBEL pentru chimie 2014
Premiul Nobel pentru chimie pe 2014 a fost atribuit cercetătorilor Eric Betzig (SUA), Stefan W. Hell (Germania) şi William E. Moerner (SUA), a anunţat, miercuri, Comitetul Nobel din cadrul Academiei regale de ştiinţe din Suedia, potrivit site-ului oficial al acestor distincţii prestigioase. Profesorul Stefan W. Hell s-a născut la 23 decembrie 1962 la Arad. Şi-a petrecut copilăria în comuna Sântana, unde a urmat cursurile şcolii generale între anii 1969 şi 1977. S-a înscris la liceul „Nikolaus Lenau” din Timişoara în 1977, ale cărui cursuri le-a urmat până în martie 1978. În aprilie 1978 a plecat în Germania împreună cu părinţii, stabilindu-se la Ludwigshafen. A urmat facultatea la Universitatea din Heidelberg, unde a obţinut şi titlul de Doctor în Fizică cu calificativul „Suma Cum Laude”.
Citiți și:
Emil Hurezeanu, despre laureatul Nobelului pentru chimie: „Creierele nu sunt românești”
Școala de Nobel. Liceul la care au învățat Herta Muller și Stefan Hell
Un NOBEL cu semnul întrebării: IOAN MORARU, PREMIUL NOBEL pentru pace 1986
Oficial, numele acestui român nu apare pe site-ul Premiului Nobel. Organizația din care acesta ar fi făcut parte a fost distinsă cu premiul Nobel, ceea ce a creat controverse pe marginea revendicării acestui premiu. Ioan Moraru ar fi fost alături de Mihail Kuzin (URSS) și Bernard Lown (SUA), copreședinte a organizației „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear”, care a fost distinsă în 1985 cu Premiul Nobel pentru Pace. Regimul comunist nu i-a permis să iasă din România pentru a participa la festivitatea de decernare a premiului. Organizația a fost premiată pentru analiza amănunțită, științifică, a consecințelor unui război nuclear. Un demers pentru pace în miezul Războiului Rece. Ani de zile, profesorului Moraru i s-a refuzat deschiderea unei filiale a organizației și care viza să participe la conferințe internaționale. Recunoașterea performanțelor sale au venit după căderea regimului comunist, când a fost primit, post-mortem, în Academia Română.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
