PASTILA DE LIMBĂ. Când „EXCROCUL” și „PROPIETARUL” se întâlnesc la un „EXPRESSO” e...„FRUSTANT”

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Haosul din Coaliție îi pune piedici lui Daniel Băluță

Scene halucinante în Ilfov

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 aprilie

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

Praful saharian sufocă România

Din prima categorie, cea a cuvintelor în care o literă este pusă aiurea în locul alteia, fac parte substantivul „excroc" şi verbul „a excroca", aşa cum apar ele în următoarele formulări:

„Marieta a fost trasă pe sfoară de un excroc sentimental."

„Acest politician are stofă de excroc."

„Inventatorii jocurilor piramidale vor să excrocheze lumea."

Să fim bine înţeleşi, „excroc" nu înseamnă nimic. Eventual, dacă plasăm o cratimă între „x" şi primul „c", „ex-croc" poate să însemne „un fost croc", cineva care a deţinut calitatea de „croc" (ce-o mai fi şi aia?), dar între timp a pierdut-o sau i-a fost retrasă. Forma corectă a substantivului este, desigur, „escroc", după cum forma corectă a verbului la infinitiv este „a escroca". Aşa stând lucrurile, formulările de adineauri s-ar cuveni să sune după cum urmează:

„Marieta a fost trasă pe sfoară de un ESCROC sentimental."

„Acest politician are stofă de ESCROC."

„Inventatorii jocurilor piramidale vor să ESCROCHEZE lumea."

Tot în această primă categorie (şi tot prin înlocuirea lui „s" cu „x") intră substantivul „expresso", care nu e nimic altceva decât varianta nefericită a italienescului „ESPRESSO", cafeluţa care ne galvanizează şi ne sporeşte eficienţa. Atenţie, forma din italiană a fost preluată ca atare în limba română, ceea ce înseamnă că, instalaţi la tejghea, îi veţi cere barmanului „un ESPRESSO fără zahăr, vă rog" şi nicidecum „un expresso fără zahăr". Atrag atenţia asupra acestui cuvânt în mod EXPRES şi nu „în mod espres", cum am auzit pe cineva spunând zilele trecute, la o conferinţă de presă.

Din cea de-a doua categorie, cea în care anumitor cuvinte li se pierde o literă sau un sunet, fac parte două victime predilecte. Prima dintre ele este cuvântul „proprietar", care apare destul de des în varianta incorectă „propietar". Prin urmare, dacă veţi nimeri peste enunţuri de genul „Am fost daţi afară de propietar fiindcă nu ne-am plătit chiria", e bine să ştiţi că adevăratul motiv al evacuării a fost gramatica precară a chiriaşilor. Altfel spus, enunţul corect este „Am fost daţi afară de PROPRIETAR fiindcă nu ne-am plătit chiria".

A doua victimă este familia de cuvinte compusă din substantivul „frustrare", adjectivul „frustrant" şi verbul „a frustra". Şi în acest caz există utilizatori care-l scot în mod greşit pe al doilea „r" din ţesătura cuvântului şi ajung să spună (sau să scrie) „frustare", „frustant" şi „a frusta". Vă propun să-i ajutăm împreună să-şi îndrepte eroarea, furnizându-le următoarele exemple:

„E de-a dreptul FRUSTRANT să pici la examenul de admitere cu o medie atât de mare."

„Pierderea trenului i-a produs lui Viorel o FRUSTRARE enormă."

„Din nepricepere, dacă nu cumva din rea-credinţă, arbitrul i-a FRUSTRAT pe orădeni de două lovituri de pedeapsă."

Atenţie, e vorba de „ARBITRU", nu de „albitru", cum mai spun unii şi alţii (inclusiv arbitri) la televizor.

Hotărât lucru, litera şi sunetul „r" fac obiectul unor persecuţii sistematice: ba sunt eliminate din textura cuvintelor, ba sunt înlocuite de alte litere şi sunete. Ei bine, aveţi puţintică răbdare, vorba conului Zaharia Trahanache. La „Pastila" de săptămâna viitoare vom studia reversul medaliei.