Orice unificare costă. Istoria de după 1918 ne arată acest lucru, ca și evenimentele mai recente. De exemplu, reunificarea germană a fost extrem de costisitoare. Se numără în mii de miliarde de euro. Iar la 25 de ani de la căderea Berlinului şi 24 de ani de la unificare încă există diferenţe uriaşe între est şi vest.

Embed:

În ziua Marii Uniri e încă devreme să vorbim despre o unire între România şi Republica Moldova. Însă cu cât se apropie mai mult de Uniunea Europeană, Chişinăul se apropie şi de România. Însă, în vreme ce moldovenii sunt cei care vor trebui să decidă dacă vor unirea cu România, românii sunt cei care trebuie să stabilească dacă vor să îşi asume costurile unei uniri cu Moldova.

Unirea României cu Republica Moldova ar fi mai presus de toate o unire economică. În acest moment, România are de șapte ori mai mulți locuitori decât Moldova și un Produs Intern Brut de 25 de ori mai mare, ceea ce înseamnă un PIB pe cap de locuitor de patru ori mai mare.

Unirea ar trebui să închidă această prăpastie, însă efortul financiar ar fi unul mare, îndeosebi din partea României. Cea mai mare problemă ar fi în administrația publică și în sectorul asigurărilor sociale, unde diferența între pensii și salarii este semnificiativă.

Un studiu realizat de Fundația Universitară a Mării Negre arată că în Republica Moldova sunt 670.000 de pensionari, care primesc în medie pe lună aproape 66 de euro. După o eventuală unire, dacă toți pensionarii din nou formata țară ar primi 180 de euro pe lună, efortul suplimentar pe buget ar fi de un miliard de euro anual.

În același timp, studiul spune că ar exista un efort suplimentar de 550 de milioane de euro din egalarea salariilor bugetarilor români și moldoveni.

Însă pensiile și salariile bugetarilor reprezintă doar o mică parte din costurile unei uniri cu Moldova. Nivelul de trai de peste Prut nu poate crește fără investiții, atât de stat cât și private.

Din cifrele bugetelor României și Moldovei de anul acesta reiese că numai pentru investițiile de stat efortul sumplimentar ar fi de 7,5 miliarde de euro pe an, bani care ar putea fi acoperiți parțial și din fonduri europene.

Pe 20 de ani, investițiile publice ar trebui să se ridice la 150 de miliarde de euro. Iar experiența altor uniri din istorie arată că investițiile private nu vor depaăși cu 20-30% această sumă.

Așadar, efortul va trebui să fie susținut de guvernul nou-înființatei țări, care ar urma să aibă granița de est pâna la Nistru, căci o unire nu ar include Transnistria. Având în vedere dimensiunile teritoriale și economice ale României și Republicii Moldova, o unire ar putea fi înfăptuită după mecanismele reunificării Germaniei.

Cel mai recent sondaj de opinie, realizat în primăvară, peste Prut arată că 52% dintre moldoveni sunt de acord cu unirea, în vreme ce 32% sunt împotrivă, iar 11% sunt indiferenți.

Un alt sondaj realizat de IRES în noiembrie anul trecut arăta că 76% dintre români își doresc o unire cu Republica Moldova și doar 18% sunt împotrivă.

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!