Afacerea Băneasa Investments. De la trei litri de whisky confiscați, la un miliard de lei prejudiciu ce trebuie recuperat

Elementul central la stabilirea pagubei de către procurori a fost subevaluarea terenului de 224 de hectare pe care a fost construit complexul. "În condițiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacții și, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea de 1 dolar/mp, în timp ce valoarea de piață de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a orașului București, se învecinează cu DN1 București-Ploiești, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru și sediile unor importante societăți comerciale", au susțin procurorii.

Terenul a fost subevaluat într-o măsură atât de mare încât în pofida suprafeței uriașe a acestuia firma lui Popoviciu a devenit majoritară în parteneriatul acesteia cu Universitatea de Agronomie.

"Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat și al Senatului USAMV București, Ioan Alecu (fostul rector al Universității - n.red.) și Gabriel Popoviciu au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49% pentru Universitate și 51% pentru SC Log Trans. O evaluare asupra terenurilor în suprafață de 224 ha și a imobilelor aferente care urmau a fi aduse în asociere nu fusese făcută. Prin urmare, acceptarea unei cote de participare de 49% de către Universitate nu s-a făcut în condiții legale. În plus, aportul de 51%, sub formă de bani, ce revenea celeilalte părți, a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societății", au mai spus procurorii.

Subevaluarea terenului a fost doar o parte a pagubei. Deși trebuiau făcute de dezvoltator, adică de către Băneasa Investments, multe lucrări de utilități au fost făcute și plătite de stat. Racordarea imensului complex comercial și rezidențial la rețele s-a făcut pe banii administrației publice deși atenția acesteia poate era bine să se îndrepte spre numeroase alte zone defavorizate ale Capitalei unde instalațiile de apă, electricitate, canal deasemenea lipseau.

Lui Popoviciu și cartierului său i s-a asigurat chiar și șoseaua de acces. În mod normal drumurile secundare, cum este cel de acces în complexul Băneasa trebuie să supratraverseze drumurile naționale importante, cum ar fi DN1. Nu invers. Ca să nu îl pună însă la cheltuială pe Gabriel Popoviciu conducerea Ministerului Transporturilor de atunci a decis ca DN1, drum în administrarea statului, să supratraverseze șoseaua de acces în complexul Băneasa. Lucrările mai scumpe au ajuns astfel în sarcina statului.

La momentul întocmirii dosarului penal procurorii au estimat un prejudiciu cauzat statului de 335 milioane de lei şi Universităţii, de 620 de milioane de lei.

Din acesta, până acum nu s-a recuperat mai nimic. Minuta instanței de săptămâna trecută menționează “o sticlă de whisky JB de trei litri, o sticlă de doi litri de palincă, un calendar din 2009 cu numele Energy Holding, o agendă din anul 2009, un pix, un calendar de birou, o brichetă albastră cu inscripţia Energy Holding, un tricou verde inscripţionat Power Carus White”, toate confiscate.

Cum se poate recupera paguba?

Dincolo de condamnarea omului de afaceri și a partenerilor săi la închisoare și de confiscarea unor mărunțișuri, se pune întrebarea: poate fi recuperat uriașul prejudiciu înregistrat de stat și de Universitatea de Agronomie? Avocatul Gheorghe Piperea crede că da.

”A existat o infracțiune conform articolului 112 din Codul penal (privind confiscarea specială și regimul măsurilor de siguranță – n.red.). Principala greșeală este în decizia instanței sau a DNA de a nu cere prin rechizitoriu, de a omite confiscarea. Atunci problema recuperării pagubei nu s-ar mai pune”, spune el.

Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit însă parte civilă în numele statului român, solicitând revenirea terenului în suprafață de 224 ha în proprietatea publică a statului.

Odată obținut terenul statul, Universitatea de Agronomie l-ar putea vinde, închiria, spune el. Pe de altă parte, ar trebui făcută o acțiune civilă pentru faptul că terenul a fost subevaluat. ”Prețul a fost considerat de un euro, când el era cel puțin 100 de euro, acum poate 1.000 de euro. Faptul că Popoviciu a fost condamnat nu are importanță, are valoare simbolică din punct de vededere a prejudiciului, spune avocatul. ”Pentru mine, ca cetățean, ar fi foarte important să fie recuperată pierderea pe care eu o estimez nu la un miliard de lei, ci la un miliard de euro”, spune Piperea.

Opiniile sale sunt împărtășite și de un alt jurist, fost angajat al Domeniilor Statului care a consultat contractul Băneasa. Potrivit lui statul trebui să facă astfel încât dividendele rezultate să îi revină lui. Statul ”trebuie să urmărească banii” din această afacere, spune el.

Paralela cu Cathedral Plaza, falsă

Avocatul Piperea respinge orice paralelă cu situația proiectului Cathedral Plaza în care o instanță judecătorească a dat recent decizie de demolare a construcției. În acest caz autorizația a fost eliberată în mod ilegal. Spre deosebire,  proiectul Băneasa trebuie să continue și să aducă bani care să revină statului, spune Gheorghe Piperea. ”Ar fi o greșeală, nu poate fi făcută nicio paralelă (cu Cathedral Plaza – n.red.). Complexul trebuie în continuare exploatat și banii nu mai trebuie să ajungă în offhore-uri ca în timpul lui Popoviciu, ci în buzunarul statului sau a Universității de Agronomie. Cert este că acolo se găsește un business. Să nu se grăbească nimeni cu cereri, pretenții de demolare”, sfătuiește avocatul Piperea.

Pe terenul în cauză se găsesc magazine Carrefour, Bricostore, IKEA, Băneasa Shopping Mall. Terenul în cauză găzduiește inclusiv Ambasada SUA la București. Potrivit contractului încheiat între Ambasada SUA și omul de afaceri Puiu Popoviciu, americanii trebuiau să-i plătească afaceristului, suma de 15 milioane de dolari pentru acel teren, timp de 99 de ani.