Tot mai mulţi investitori pariază pe agricultura ecologică, pentru că legumele sau cerealele cultivate fără îngrăşăminte aduc mai mult profit la export decât cele convenţionale. Din 2010 şi până acum, suprafaţa agricolă „verde” a crescut cu aproape 60%. În timp ce producătorii români fac profit din vânzarea alimentelor ca materie primă în Vest, în magazinele din România se vând biscuiţi, siropuri sau miere bio aduse din statele europene.

Embed:

Potențialul României pentru agricultură ecologică - roşii, castraveţi sau grâu, netratate chimic - este unul ridicat. Sunt aproape 300.000 de hectare de culturi „verzi”. Cum România nu stă bine deloc la agricultură intensivă, suprafeţele au fost mai uşor de transformat în unele pentru culturi fără chimicale.

Radu Panait, proprietarul unui magazin cu produse ecologice: „În 2013, datorită subvenţiilor care au fost într-un anumit nivel pentru toată ţara, s-au înscris multi fermieri să facă agricultură bio”.

Am ajuns astfel la un record de 14.000 de producători ecologici, număr care nu a mai crescut în 2015, pentru că nici fondurile pentru acest sector nu s-au majorat. Iar condiţiile pentru a vinde astfel de produse sunt dure.

Radu Panait: „Produsele bio sunt certificate de către un organism de inspecţie agreat de Ministerul Agriculturii şi de Renar, acest organism de inspecţie trebuie să vină o dată sau de două ori pe an să facă inspecţia, fie că merge la un importator care are doar un depozit şi vinde mai departe, dar şi la un producător”.

În prezent, doar 20% din produsele ecologice de pe rafturile magazinelor sunt autohtone. Asta pentru că fermierii români nu au unităţi de procesare, iar mulţi au văzut în export un profit imediat.

Cele mai multe produse sunt vândute la export sub formă de materie primă în ţările din Vest şi se întorc la preţuri duble sau triple.

Marile magazine au rafturi separate pentru produsele organice, fie că vorbim de dulciuri, iaurt, făină de orz sau orez ecologic - cele mai cerute produse de profil. În România, produsele eco reprezintă mai puţin de 3 procente din totalul vânzărilor de alimente, faţă de peste 5 procente - în Vest.

Cătălina Aldea, consultant retail: „Nu cred că a scăzut perioada de glorie chiar şi pentru produsele bio, dar tendinţa pentru produsele naturale, proaspete este în continuare în creştere, la fel discutăm despre categorii speciale, cum ar fi cele dietetice, funcţionale, chiar vegan sau raw vegan”.

Anual, în România se vând alimente organice în valoare de peste 100 milioane de euro. Spre comparaţie, Germania, cel mai producător de profil, depăşeşte 6 miliarde de euro. 

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!