Şefii de la Transporturi vor să elimine o parte din piedicile birocratice, care ţin pe loc şantierele de autostradă şi cale ferată. Obţinerea greoaie de avize şi autorizaţii a întârziat lucrările şi cu doi ani, spune ministrul transporturilor. Proiectul de act normativ este pus deja în dezbatere publică, iar prin adoptarea lui se va rezolva şi problema lucrărilor executate în lipsa autorizaţiilor de construcţie, de exemplu, la autostrada Lugoj-Deva.

Embed:

 

Pe ultimii 29 de kilometri din autostrada Sebeş-Turda ar fi trebuit să putem circula încă de luna acesta, însă constructorii sunt cam la 40% din lucrare. Şi nu din vina lor. O recunosc și cei de la Transporturi - o parte din terenurile necesare construcţiei sunt încă terenuri agricole.

Scoaterea unui teren din circuitul agricol poate dura şi 6 luni.

„Nu se întâmpla un studiu sau un calcul sau ceva care să ducă la cele 6 luni. Pur şi simplu se aştepta. Acum nu se mai aşteaptă. Intră imediat avizul”, spune Dan Costescu, ministrul Transporturilor.

Pentru ca birocraţia să nu mai ţină pe loc şantierele, şefii de la Transporturi vor să facă mai uşoară şi obţinerea avizelor pentru mutarea reţelelor de utilităţi dar şi pentru defrişarea unor suprafeţe de pădure. Practic avizele provizorii se vor lua în doar 10 zile. De ele depinde obţinerea autorizaţiei de construcţie şi deschiderea şantierului şi de-a lungul timpul au cauzat întârzieri mari proiectelor

„Întârzieri cumulate în unele cazuri au ajuns la 2 ani, întârzieri între 6 luni şi 2 ani”, adaugă ministrul.

În plus, proiectul de act normativ da şi mână liberă CNADNR, cât şi CFR să le achite constructorilor sume în plus faţă de contractul inițial, dar cu anumite condiții. De regulă, după începerea lucrărilor constructorii cer mai mulți bani.

„Avem revendicări în valoare de aproximativ 600 de milioane de euro, iar prin camerele de adjudecare a disputelor au fost emise decizii în valoare de aproape 175 de milioane de euro”, afirmă Marcel Boloş, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Noua legislație permite statului să plătească suma către constructor în schimbul unei garanții bancare. Părțile continuă să se judece până la Curtea de la Paris, dar șantierul nu se mai oprește, așa cum s-a întâmplat de exemplu la centura Constanţei.

Deşi cei 21 de kilometri de şosea rapidă au fost deschişi traficului în vara lui 2013, lucrările nu sunt gata nici azi. Spaniolii de la FCC şi italienii de la Astaldi au îngheţat şantierul când mai aveau de executat şapte la sută din lucrări, nemulţumiţi că statul nu achită penalităţile pentru plata cu întârziere a facturilor. Constructorii cer în acest sens aproape trei milioane de euro şi circa 73 de milioane de lei.

 

 

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!