România a trecut prin două scandaluri bancare în ultimul an - criza francilor elveţieni şi darea în plată - şi la ambele a ieşit la lumină faptul că bancherii şi clienţii vorbesc limbi diferite. Banca are cu siguranţă interesul să îşi protejeze profitul, dar şi cetăţeanul stă prost cu educaţia financiară. Sunt studii care ne pun la acelaşi nivel cu Uzbekistanul. Pentru această situaţie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arată cu degetul tot către bănci: dacă s-ar fi obosit să-şi informeze clienţii mai bine, poate că astăzi n-ar mai fi fost în tabere diferite.

Embed:

 La începutul crizei unul din 5 români avea încredere în sistemul bancar. Acum, doar unul din 12 mai are încredere. E antagonismul care anul trecut a scos oamenii în stradă pentru a cere conversia forţată a creditelor în franci elveţieni, iar acum acelaşi sentiment stă la fundaţia unei dezbateri acide pe tema dării în plată.

De fiecare dată băncile au fost la un pas să fie obligate prin lege să încaseze pierderi mari, dar o parte din vină ar putea fi chiar a lor - tocmai fiindcă nu pun importanţă prea mare pe informaţiile oferite clientului.

„Educația financiară nu se face întrerupt, se face cu voce tare, permanent. Și spun din nou: la intrare în fiecare bancă trebuie afișat un bilanț. (...) Este o aroganță îngrozitoare să credeți că publicul trebuie să știe acest lucru. De ce trebuie să fie publicul bancher? Nu este niciun motiv să credem acest lucru. (...) Nu aveți niciun drept să considerați că publicul trebuie să știe că nu dați banii băncii în credite! Ce, dumneavoastră știți cum funcționează un tren sau o uzină?”, a afirmat luni guvernatorul BNR, în cadrul unui seminar de educație financiară organizat de Asociația Română a Băncilor și Institutul Bancar Român, potrivit Agerpres.

Un studiu realizat de University of Pennsylvania şi George Washington University arată că doar 4% dintre români pot răspunde corect la 3 întrebări simple de finanţe personale - una despre efectul inflaţiei asupra economiilor, o alta despre efectul dobânzii şi a treia despre riscul investiţiilor pe bursă. 53% dintre germani au răspuns însă corect.

„Termenul de inflaţie nu l-am aflat până acum. Adică am auzit despre el, dar nu ştiu exact ce reprezintă. Ştiu că are de asemenea legătură cu finanţele noastre”, spune o tânără.

Lipsa informaţiei face ca relaţia client-bancă să fie cel puţin delicată. Tot ea face însă ca oamenii să îşi gestioneze prost banii - fie că contractează creditul greşit, sau că nu apelează la cel mai rentabil tip de economisire.

Totuşi educaţia precară apare într-un sistem bancar oricum subdezvoltat - jumătate din populaţia românia nu e bancarizată, pune economiile la saltea şi imprumută bani de la rude. 6% dintre oameni încă fac cumpărături pe caiet. La descoperirea de cont şi investiţia în fonduri mutuale se va ajunge probabil organic. În urmă cu patru ani pentru prima dată în şcolile din România a fost introdusă educaţia financiară ca materie opţională.

Anul trecut erau deja 46.000 de copii care luau aceste cursuri, asta după ce generaţii întregi au crescut în şcoli care au ignorat cu totul importanţa finanţelor.

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!