Soiurile de vin românesc precum feteasca neagră sau feteasca regală sunt tot mai apreciate în China. Cum asiaticii nu au o istorie în producţia de vin, iar obiceiurile lor de consum devin tot mai apropiate de cele occidentale, vinul nostru este din ce în ce mai căutat. Este un vin de calitate, iar preţul nu este la fel de piperat precum cel al vinului franţuzesc. China a devenit, astfel, a doua piaţă de export pentru vinurile româneşti, după Uniunea Europeană.

Embed:


Cu aproape 200.000 de hectare cultivate cu viţă de vie, România a ajuns pe locul 6 în topul ţărilor producătoare de vin. Industria a fost influenţată puternic de soiurile nobile aduse din Franţa sau Italia, precum Pinot Noir sau Cabernet Sauvignon.

Gustul tradiţional nu s-a pierdut, o treime din suprafaţă este cultivată cu fetească albă sau neagră, iar cei care au mizat pe acest soi nu au pierdut. Este la fel de aspru şi plin de tanin precum Cabernetul, dar la fel aromat cum e Merlot-ul.

Pentru mulţi producători, China a devenit una dintre pieţele importante luate în calcul după ce i-au convins pe chinezi că vinul românesc poate rivaliza cu cel franţuzesc, care a câştigat peste jumătate din piaţa locală.

Împreună cu Marea Britanie şi Germania, China are o cotă cumulată de 55% din totalul exporturilor româneşti, care se ridică la 10 milioane de litri, potrivit datelor unui organizator de târguri internaţionale de vinuri.

Dumitru Varga este unul dintre cei care au văzut în cea mai mare piaţă din lume o provocare. A participat la mai multe târguri, a avut zeci de întâlniri, iar acum 10 la sută din producţia sa ajunge în China, SUA sau Canada.

Dumitru Varga, directorul unei crame din Prahova: „Soiurile româneşti s-au transformat, tămâioasa românească prinde bine sec, nu demidulce. În primă fază sunt mai exotice, fetească neagră, regală, în China, SUA, Canada am vândut mai uşor. În alte ţări problema e imaginea de ţară, vinul românesc a crescut în calitate.”

Vrea să vândă anul acesta la export 160.000 de sticle, la preţuri cuprinse între 2,5 euro şi 7 euro. Avantajul - nu mai plăteşte taxe de prezenţă în magazine, iar importatorii cer cantităţi mari.

De cealaltă parte, Yang Peng ştie cel mai bine cum să vândă vinul românesc peste graniţă. A fost angajatul unui producător de vinuri de la noi, a stat opt ani în România, iar acum este patronul uneia din cele trei firme care importă vinuri româneşti în China.

Yang Peng, importator de vinuri: „Multe vinuri de calitate foarte proastă, din cauza asta avem nevoie de vinuri din România şi din alte ţări din Europa, şi preţul e bun şi calitatea e foarte bună. Şi în România se vede, sunt foarte multe crame.”

Vinul cumpărat de la noi ajunge în magazine cu un preţ ce porneşte de la 10 euro şi poate depăşi o sută dacă este o ediţie de colecţie. Yang Peng este hotărât să le arate conaţionalilor săi că este mai uşor să închei orice tranzacţie la un pahar de vin. Pentru asta trebuie să le explice cât mai multe despre cultura vinului, aici neexistând o tradiţie a acestei băuturi.

Yang Peng, importator de vinuri: „Acum 100 de ani, vinul intrat ăn China este Cabernet sauvignon, atunci în China este părerea că, din când în când, Cabernet Sauvignon înseamnă vinul.”

China importă anual 30 de containere cu sticle de vin, în total 540.000 de sticle. România a produs anul trecut 3,7 milioane de hectolitri de vin.


Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!