Comisia națională de prognoză: Opt judeţe vor înregistra creşteri peste media naţională

Data publicării:
harta

Liderii avansului economic vor fi judeţe precum Braşovul, Sibiul, Oltul şi Prahova, despre care Comisia de prognoză spune că va avea cea mai mare creştere din România - de 4,5%.

La celălalt capăt al spectrumului stau Ialomiţa şi Giurgiul, ale căror economii vor creşte cu doar 3,6 procente. Dinamica diferită dintre regiuni va face ca majoritatea judeţelor sărace să nu închidă distanţa faţă de cele bogate.

Judeţele Mehedinţi şi Covasna vor avea anul viitor cel mai mic PIB din România dar calculat pe cap de locuitor, PIB-ul va fi cam la fel de mic în Teleorman, Vaslui, Neamț și Botosani. Trei din cele mai sărace cinci județe din țară sunt în Moldova, regiune în care de altfel nu există niciun județ unde PIB-ul pe cap de locuitor să spargă pragul de 7.000 de euro. (harta out).

Radu Crăciun, economist șef BNR: „Avem de-a face cu buzunare de dezvoltare economice care coexistă cu buzunare de sărăcie. Zona Moldovei e exemplul tipic de enclavizare a subdezvoltării în condițiile în care Moldova e din punctul de vedere al fluxurilor de mărfuri total izolată de transsporturi din cauza munților și a lipsei infrastructurii de transport peste munți.”

Izolarea Moldovei dincolo de munți se simte direct în buzunarele locuitorilor. În vreme ce în Timiș șomajul va ajunge la doar 1,4%, la Vaslui unul din 10 oameni nu va avea loc de muncă.

Pentru locuitorii județelor sărace, salariile sunt oricum cu mult mai mici decât cele primite de angajații din județele mai bogate. Salariul mediu net va fi în 2016 peste 2.000 de lei în Argeș, Timiș și Cluj, pe când în Harghita e cu 700 de lei mai mic.

Datele compilate de Curs de guvernare arată de asemenea că la Harghita salariile vor crește cel mai lent din întreaga țară - cu doar 4,8%. Asta în vreme ce salariile în Olt sunt așteptate să crească cu 8,4 procente.

Iar pentru majoritatea oamenilor din regiunile sărace, nu e o soluție să se mute într-un județ mai dinamic. Mobilitatea forței de muncă în România e mult mai mică decât în Occident în principal fiindcă România e o țară de proprietari și puțini sunt deschiși să își părăsească casa pentru a munci la câteva sute de kilometri distanță.

Adesea, când situația financiară devine chiar insuportabilă, mulți decid să plece în altă țară, nu în alt oraș - așa știu că măcar câștigă salarii de câteva ori mai mari chiar decât la București.

Dincolo de dramele personale însă, pungile de sărăcie ale României sunt o problemă de fond. Economia are un anumit plafon de creștere potențială peste care nu poate să avanseze dacă nu conectează Moldova, de pilda. Timișoara, Clujul, Bucureștiul se confruntă deja cu un deficit de forță de muncă, iar resursele de creștere ale țării ar putea fi mai spre est.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri