Economia a crescut anul trecut cu 3.7%, potrivit datelor provizorii ale Institutului de Statistică. Creșterea este resimțită însă doar de cei ale căror salarii au crescut anul trecut și, cum privește în special partea de consum a economiei, nu duce la crearea de locuri de muncă sau de plus valoare.

Produsul Intern Brut (PIB), indicator care arată valoarea produselor și serviciilor create în decursul unui an, a crescut în 2015 cu 3,7% faţă de anul precedent, până la 710,3 miliarde lei (circa 159 miliarde euro), potrivit primelor date preliminare ale Institutului Național de Statistică, informează News.ro.

Contrar însă a ceea ce românii s-ar putea aștepta, creșterea PIB nu aduce bunăstare generalizată. De aceasta în 2015 s-a bucurat o minoritate, anume cea ale căror venituri sau rotunjit anul trecut în urma creșterilor salariale acordate de Guvern.

Scăderile de taxe, precum micșorarea TVA, s-a reflectat prea puțin în prețurile bunurilor de consum. ”În ianuarie am văzut că transmisia scăderii TVA a fost undeva sub 40%, mult sub estimări. Asta înseamnă că retailerii au scăzut preţurile mai puţin pentru că există cerere", a declarat pentru News.ro, Ionuț Dumitru, președinte al Consiliului Fiscal.

Ca urmare, pentru cei ale căror venituri nu au crescut, a lipsit cealaltă posibilă sursă a bunăstării, respectiv ieftinirea produselor în urma micșorării TVA.

Spre ce model de economie ne îndreptăm

Economia pare a se îndrepta din zona producției spre cea a comerțului și serviciilor, cum în 2015 principalul motor al economiei a fost consumului. Creșterea acestuia s-a văzut în special în afacerile din comerţ, repararea autovehiculelor, transport, depozitare, hoteluri şi restaurante, sectoare în care activitatea s-a majorat cu 6,4%. Efecte minime asupra PIB le-au avut agricultura, silvicultura şi pescuitul, spune Institutul de Statistică. Construcţiile au înregistrat o creştere a activităţii cu 8,8%, în timp ce sectorul informaţiilor şi comunicaţiilor a înregistrat o creştere a activităţii cu 11,8%. Industria, care contribuie cu 23,2% la formarea PIB, a crescut anul trecut doar cu 2%.

În urma acestor evoluţii, informaţiile şi comunicaţiile au ajuns să contribuie cu 5,7% la economia românească, în timp ce agricultura a scăzut la o pondere de doar 4,2% din PIB. Consumul în creștere a adus venituri suplimentare statului. Impozitele nete pe produs, reprezentând diferența dintre impozitele brute colectate de stat și subvențiile acordate de acesta, măsură a valorii taxelor şi impozitelor încasate de autorităţi din economie, s-au majorat în 2015 cu 5,7%.

Toți acești indicatori arată ce fel de economie se prefigurează în România. Este de remarcat ponderea în scădere a industriei în Produsul Intern Brut, de la 24% la 23,2%. Identic, ponderea agriculturii în PIB a scăzut de la 4,7% din PIB la 4,2%. Creșteri au fost înregistrate în sectorul construcțiilor, de la 6,3% la 7,4% din PIB. Deasemenea, ponderea intermedierilor financiare și a asigurărilor a crescut de la 2,9% la 3,5% din PIB.

Care sunt riscurile unei creșteri bazate doar pe consum

Economiștii consultați de News.ro dezvăluie riscurile din spatele acestei situații. Nu este totuna o creștere economică izvorâtă dintr-o cerere de mijloace de producție, spre exemplu, ce poate fi satisfăcută de industria și sectorul local al serviciilor și alta apărută din cererea populației pentru bunuri de import. De regulă, acestea dezechilibrează balanța de plăți. În plus, cererea mare de bunuri de consum cauzează presiuni inflaționiste, spun economiștii.

"Este de remarcat o accelerare puternică a consumului privat, cu o creştere de peste 6% în 2015 şi de peste 7% în ultimul trimestru, în condiţiile în care am avut stimuli precum scăderea TVA şi creşterea salariilor în sectorul bugetar. Avem şi o creştere puternică a încrederii consumatorilor", a declarat, pentru News.ro, Ionuţ Dumitru.

Avansul rapid al consumului generează dezechilibre tot mai mari, în condiţiile în care producţia internă nu ţine pasul cu cererea, iar consumul suplimentar este acoperit, în mare parte, prin importuri. "Probabil vor creşte dezechilibrele. Vedem deja semne în acest sens: dezechilibrul balanţei comerciale s-a adâncit în 2015, vedem presiuni inflaţioniste, chiar dacă inflaţia este negativă. Probabil că presiunile inflaţioniste vor creşte", spune Ionuț Dumitru.

Anul trecut, exporturile de mărfuri ale României au avansat cu 4,1%, însă importurile au avansat într-un ritm mai ridicat, de 7,6%, ceea ce a majorat deficitul comercial cu 38%, până la 8,4 miliarde euro, potrivit unor date anterioare publicate de INS.

De asemenea, deficitul balanţei de plăţi a crescut anul trecut de două ori şi jumătate, până la 1,76 miliarde euro, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Stimularea consumului populaţiei are însă şi un alt efect, şi anume asupra încasărilor la buget, în condiţiile în care s-a realizat prin măsuri fiscale şi salariale.

"Există o îngrijorare legată tocmai de această stimulare a consumului. Probabil vom avea un deficit bugetar de peste 3% în 2016, iar balanţa comercială nu arată nici ea prea bine, cu o creştere importantă a importurilor. Un deficit bugetar (diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetare – n.red.) de peste 3% va restricţiona libertatea de mişcare a Guvernului în cazul în care vor apărea situaţii neprevăzute”, a spus analistul economic Aurelian Dochia, pentru News.ro. Spre exemplu, un deficit deja ridicat împiedică Guvernul să găsească resursele financiare necesare construirii unei autostrăzi, precum Comarnic-Brașov.

Riscurile identificate de economiști sunt legate mai ales de o eventuală înrăutăţire a situaţiei economice pe plan internaţional, care ar prinde autorităţile din România fără posibilităţi de intervenţie prin mijloace bugetare.

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!