Familiile din zona euro sunt acum mai bogate decât înainte de criză. Dar revenirea economică nu s-a simţit la fel de bine în buzunarele tuturor şi a crescut inegalitatea. Averea familiilor din sud a suferit cel mai mult, în special în Grecia şi Spania unde criza a lovit mai tare. Şi totuşi, în sud gospodăriile sunt mai bogate decât în nord, şi nu cu puţin. E unul dintre marile paradoxuri ale Europei. În sudul plin de probleme averea totală, activul net al omului obşinuit, este mai mare decât în nord. Nu ţine de productivitate, ci mai degrabă de stilul de viaţă şi de tradiţie.

Embed:

Bogăţia nu desparte Europa doar în Est şi Vest, ci şi în Sud şi Nord. Iar familiile din nord sunt mai sărace decât cele din sud, arată un studiu al ING Bank. În medie, în zona euro averea unei familii a ajuns anul trecut la 255 de mii de euro, cu 3,5% peste nivelul din 2007, înainte de izbucnirea crizei financiare. Statistica însă maschează discrepanţe regionale mari. Faţă de gospodăriile din nordul zonei euro, cele din sud sunt cu 12% mai bogate. Asta în ciuda faptului că în criză sudul Europei a sărăcit cu 17 procente.

Ba mai mult, ţările de acolo au început să-şi revină economic mult mai greu decât cele din nord. De pildă, în Spania şi în Grecia averea medie a gospodăriilor este cu 30% mai mică decât apogeul atins înaintea crizei, pe când în nord averea a crescut de atunci cu 23%. Şi, deşi sudul a scăzut iar nordul a crescut, totuşi în sud familiile sunt mai bogate. Unii analişti sunt de părere că diferenţa e explicată de faptul că în nordul zonei euro bogăţia e mai degrabă publică, e concentrată în mâinile statului şi aici drept exemplu stau statele din Peninsula Scandinavă unde mediul privat e puternic taxat. În contrast, în sudul zonei euro, bogăţia e mai degrabă privată, e a micilor afaceri şi a familiilor. O altă diferenţă decurge din faptul că averea nu se referă doar la bani, la salarii şi nivel de trai, ci şi la active, iar cel mai important activ e imobiliar: case, apartamente, terenuri. Iar asta împarte sudul şi nordul în două tabere - nordicii, germanii de pildă, preferă să stea în chirie, decât să-şi cumpere o casă, în vreme ce în Grecia mulţi au nu doar o casă în proprietate, ci două, a doua pe post de casă de vacanţă.

Aşa se face că 75% dintre gospodăriile din Grecia deţin o casă, comparativ cu 53% în Germania. La fel, 77% dintre spanioli sunt proprietari, faţă de 57% dintre austrieci. Chiar dacă în ţările din sud s-a spart bula imobiliarelor, iar proprietarii au pierdut mult din valoarea caselor, ei rămân totuşi cu averi mai mari. A deţine sau a nu deţine active nu divizează doar ţările din Europa, ci şi familiile din aceeaşi ţară. Revenirea de după criză s-a simţit în buzunarele tuturor familiilor, dar s-a simţit mai bine în buzunarele gospodăriilor bogate, decât în cele ale gospodăriilor sărace. Asta fiindcă revenirea implică creşterea preţurilor activelor, a acţiunilor, a caselor, iar bogaţii au aşa ceva în proprietate, iar săracii, mai puţin. Aşa se face că gospodăriile cu venituri mici au înregistrat câştiguri de capital de 8%, pe când în cazul celor mai bogate gospodării avansul a fost de 48%.

Astfel că revenirea de după criză a reuşit să crească şi mai mult inegalitatea în Europa. Rezultatul e că nu America e ţara cu cea mai mare inegalitate din lume, aşa cum se spune adesea, ci Portugalia, Italia, Spania şi Grecia, arată un studiu Morgan Stanley.  

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!