Primăria orașului Talinn, capitala Estoniei, a pus la cale au experiment care s-a soldat cu rezultate neașteptate. De mai bine de un an, transportul în comun a devenit complet gratuit pentru locuitorii orașului. S-a dorit o scădere abruptă a emisiilor de carbon. Străzile aerisite și intersecțiile în care nu se circulă bară la bară erau și ele parte din viziune. Ei bine, nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. Dar nu înseamnă neapărat că gratuitatea a fost o idee proastă. Din contră, pentru bugetul local, a fost o mișcare cu adevărat profitabilă.

Embed:

10 milioane de euro a câștigat Primăria din Tallinn de pe urma gratuității transportului public. Acum un an, scepticii percepeau noul sistem ca pe o mutare preelectorală populistă şi costisitoare. Cu zero venituri încasate din vânzarea de bilete către rezidenţi, filozofia din spatele experimentului stătea mai puţin în profitabilitate şi mai mult în crearea unui oraş mai curat, mai aerisit, în general mai locuibil. Traficul însă nu a fost decongestionat, dar, paradoxal, mişcarea a fost un adevărat succes financiar pentru Primăria capitalei.

Cei 10 milioane de euro în plus au venit din taxe. În numai un an, 13.000 de locuitori s-au declarat rezidenţi pentru a beneficia de gratuitate. Înainte de introducerea programului, în capitala Estoniei erau circa 40.000 de nerezidenți, ceea ce înseamnă că, deși locuiau şi munceau în oraș, plăteau taxele către localitatea de domiciliu.

Gratuitatea pentru transportul public i-a convins să-şi facă rezidenţă în Tallinn, motiv pentru care baza de impozitare s-a mărit într-un timp foarte scurt.

Totuşi, cei 10 milioane de euro în plus câştigaţi din taxe nu acoperă complet ce s-a pierdut de pe urma eliminării tarifelor la transportul în comun. Acestea aduceau 12 milioane de euro, iar cu cei 10 milioane de euro în plus din taxe tot iese pe minus cu 2 milioane de euro. Însă acestea pot fi acoperite din tăierea unor costuri de administrare, căci regia de transport nu mai are nevoie de vânzători de bilete, de controlori sau chiar de biletele a căror tipărire costă.

Înainte de gratuitate, banii din vânzarea biletelor nu acopereau decât o treime din costurile funcţionarii reţelei de transport public. Grosul banilor venea direct de la municipalitate, sub formă de subvenţii.

Câştigurile din taxe au permis achiziţionarea de noi autobuze, iar în cinci ani se estimează că întreaga flotă va fi modernizată.

Însă gratuitatea nu a schimbat prea mult felul în care arată capital Estoniei. În mare, şoferii nu au fost convinşi să îşi lase maşinile acasă, deşi traficul în cele mai mari intersecţii a fost redus cu 14 procente. Gradul de utilizare a mijloacelor de transport în comun a crescut destul de timid, cu puţin peste un procent. Per total, programul a descurajat mai degrabă mersul pe jos, dar nu şi pe cel cu maşină proprie.

A fost însă o veste bună pentru locuitorii din cartierele mărginaşe ale capitalei. În zonele mai sărace gradul de utilizare a mijloacelor de transport în comun a crescut şi cu 10 procente. În zone cu şomaj înfloritor, transportul public gratuit a dus la creşterea mobilităţii populaţiei.

Primăria susţine că economiile realizate prin folosirea gratuită a mijloacelor de transport în comun echivalează cu al 13-lea salariu, bani care s-ar putea reflecta în sporirea consumului, care, la rândul său, înseamnă taxe.

În România, un sondaj la care au participat mai bine de 6.000 de persoane a ajuns la concluzia că aproape 70% dintre oameni ar renunţa să conducă maşină personală dacă transportul în comun ar fi gratuit.

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!