Dosarul Rompetrol: Instanţa îi lasă fostului ministru Sebastian Vlădescu bani cât să își plătească rata la CEC

Data publicării:
sebastian vladescu la guvern.
Sebastian Vlădescu. Foto: arhivă gov.ro

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis contestaţia lui Sebastian Vlădescu împotriva ordonanţei 225 din 17 iunie a DIICOT ”prin care s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare aparţinând contestatorului”, potrivit news.ro.

”Desfiinţează, în parte, ordonanţa atacată, numai în ceea ce priveşte dispoziţia de instituire a măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei necesară achitării ratei lunare aferente contractului de credit pentru nevoi personale încheiat cu CEC Bank S.A. şi, în consecinţă: Dispune ridicarea parţială a măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumelor de bani aflate în şi cu care va fi alimentat contul bancar nr. ....., deschis la CEC Bank S.A. pe numele suspectului Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, în limita sumei ce reprezintă contravaloarea ratei lunare stabilită prin contractul de credit pentru nevoi personale nr. ....... încheiat cu această bancă”, se arată în decizia ICCJ.

Instanţa a dispus menţinerea celorlalte dispoziţii ale ordonanţei contestate de Vlădescu. Concret, bunurile fostului ministru rămân integral sub sechestru, aşa cum a stabilit DIICOT, excepţie făcând suma aferentă plăţii ratei de la CEC Bank. Decizia de miercuri este definitivă.

Instanţa supremă a respins, marţi, ca nefondată, contestaţia fostului ministru de Finanţe Mihai Tănăsescu privind sechestrul pus de procurorii DIICOT în dosarul Rompetrol 2. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă şi în acest caz.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au pus, încă din 17 iunie, sechestru pe bunuri mobile şi imobile ale foştilor miniştri Dan Ioan Popescu, Mihai Tănăsescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea, în dosarul Rompetrol 2, în care aceştia sunt urmăriţi penal pentru abuz în serviciu, complicitate la delapidare şi constituire a unui grup infracţional organizat.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, pe 31 mai, ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală a lui Mihai Tănăsescu, ministru al Finanţelor în perioada 2000 - 2004, Dan Ioan Popescu, ministru al Economiei şi Comerţului în perioada 2003 - 2004, Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor în perioada 2005 - 2007, respectiv în perioada 2009 - 2010 şi Gheorghe Pogea, ministru al Finanţelor în perioada 2008 - 2009.

Pe 24 mai, DIICOT a transmis Parchetului instanţei supreme referatul şi documentaţia din care rezultă că cei patru foşti miniştri sunt suspectaţi de comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la delapidare.

“În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul Economiei şi Comerţului, Popescu Ioan Dan, şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice", informa DIICOT.

Procurorii precizau că, la 24 octombrie 2003, în şedinţa de guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispoziţiilor HG 555/2001 şi a Legii 24/2000, nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative.

"În acest sens, de menţionat faptul că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiţiei la data de 27.10.2003, conţinutul acesteia fiind însă diferit de conţinutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normative”, mai arăta DIICOT.

În dosarul Rompetrol 2, procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe bunuri şi acţiuni ale companiilor Kaz Munay Gas, Oilfield Business Solutions şi Rompetrol Rafinare, până la suma totală de peste 1,7 miliarde de lei, 290 de milioane de dolari şi aproape 35 de milioane de euro.

Anchetatorii au dispus, în 22 aprilie, schimbarea încadrării juridice şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 14 suspecţi, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, înşelăciune, delapidare, evaziune fiscală şi complicitate la aceste fapte, precum şi spălare de bani.

De asemenea, cei 14 suspecţi sunt urmăriţi penal şi pentru manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare  “care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare, care menţin prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multora instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, utilizare a informaţiei privilegiate”.

Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus introducerea în cauză ca părţi responsabile civilmente a Kaz Munay Gas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA şi SC Rompetrol Rafinare SA, a precizat DIICOT.

Potrivit procurorilor, în 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat transfrontalier care a avut drept scop desfăşurarea unor ample activităţi infracţionale în vederea inducerii în eroare a autorităţilor române cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte de privatizare, folosirea şi însuşirea sumelor de bani ce erau destinate bugetului consolidat al statului, neevidenţierea în actele contabile ale societăţilor pe care le controlau a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate, spălarea sumelor de bani rezultaţi din activităţile infracţionale şi externalizarea fondurilor astfel obţinute din activităţile infracţionale.

Anchetatorii susţin că grupul infracţional a urmărit dispariţia creanţelor statului din evidenţa contabilităţii publice (creanţele Libia şi Turkmenistan) delapidarea sumelor cuvenite bugetului de stat şi însuşirea acestora de către persoane care făceau parte din grupul Rompetrol, în acest sens fiind adoptată în 2003 şi o OUG prin care obligaţiile bugetare restante ale Rompetrol Rafinare, în valoare de aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice.

Dosarul Rompetrol 2 este disjuns din cel în care au fost deja condamnate 12 persoane şi în care a fost judecat şi Dinu Patriciu. În dosarul iniţial Rompetrol, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în octombrie 2014, pe fostul senator Sorin Roşca Stănescu, la doi ani şi patru luni de închisoare, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la doi ani şi opt luni de închisoare, în ambele cazuri pedepsele fiind dispuse cu executare. În cazul omului de afaceri Dinu Patriciu judecătorii Curţii au încetat procesul penal, ca urmare a decesului acestuia şi au lăsat nesoluţionată partea civilă legată de acesta.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri