Lupta anticorupţie înseamnă creştere economică! Nu e ca şi cum nu am fi ştiut acest lucru, dar britanicii de la Oxford Economics au făcut şi nişte calcule să arate cum anume e influenţată evoluţia economică de munca pe care o duc procurorii DNA. Ce au uitat să spună analiştii este că aceeaşi luptă anticorupţie a cam dus în România la sistarea investiţiilor. Asta pentru că primarilor le-a fost frică să mai semneze orice contract public pe care, mai apoi, DNA-ul ar fi putut să îl ceară la control.

Embed:

În condiţiile unei economii bazate pe consum şi pe exporturi, adică dependentă de pieţele externe, creşterea economică a României ar putea să încetinească în acest an. Analiza vine dintr-un raport al britanicilor de la Oxford Economics şi, tot din raport reiese că şanse unei evoluţii bune stă în munca procurorilor DNA.

Britanicii nu s-au gândit la banii pe care statul român ar trebui să îi recupereze din prejudicii, ci la mesajul luptei anticorupţie. Cu alte cuvinte, un primar de comună, spre exemplu, ar trebui să se gândească de două ori înainte să dea o lucrare publică unei firme de partid, va face licitaţia corect şi va asigura contractul unei firme care, la rândul ei, îşi va permite să plăteacă mai multe locuri de muncă.

Estimările privind creşterea economică spun că România va avea un plus de trei la sută în acest an. Firma britanică de consultanţă spune însă că lupta împotriva corupţiei poate să crească acest nivel cu cel puţin o jumătate de punct procentual.

În acest moment, unul din trei primari de municipii are probleme cu legea. Cele mai multe sunt legate de şpăgi şi bani publici cheltuiţi în funcţie de interesele politice.

În plus, numai în 2014, nouă parlamentari şi 12 miniştri au ajuns după gratii.

Alte peste o mie de persoane au ajuns în instanţă pentru fraude în domeniul achiziţiilor publice. În urma tuturor dosarelor, DNA a pus sechestru asigurator pe mai bine de trei sute de milioane de euro. Ca termen de comparaţie, această sumă ar fi fost de ajuns pentru a construi aproape 80 de kilometri de autostradă la câmpie.

O altă analiză, de data aceasta a societăţii academice din România, arată că cea mai mare rată a corupţiei este înregistrată în Bucureşti, cu o medie a condamnărilor de 4,7 la zece mii de locuitori. Urmează judeţele Maramureş, Bacău şi Caraş Severin. Cele mai multe dosare de corupţie au vizat primari, viceprimari şi consilieri locali. Condamnările au fost date în majoritate pentru deturnări de fonduri ale Uniunii Europene sau guvernamentale, destinate reabilitării şcolilor sau drumurilor.

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!