Statul se gândește la noi modalități de finanțare a lucrărilor de construire a autostrăzii după ce tentativa de concesionare a acesteia a eșuat.

Foto:GettyImages

La jumătate de an după ce Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a pornit licitațiile pentru autostrada Comarnic-Predeal-Cristian, progresele în proiect lipsesc. Pentru primele patru sectoare dinspre Comarnic CNADNR a respins ofertele primite în timp ce propunerile pentru al cincilea sector, cel de lângă localitatea Cristian-Brașov, stau de trei luni la companie, fără a fi desemnat un câștigător.

Care este situația pe fiecare lot? Pentru primul lot de autostradă, respectiv km 111- km 115, licitația a fost pornită în iulie 2015. CNADNR a primit o singură ofertă din partea firmei Spedition UMB în valoare de 152 milioane lei, respectiv 8,4 milioane euro pe kilometru, preț la care inginerii de drumuri spun că nu poate fi construită o autostradă în zona respectivă. CNADNR a cerut firmei Spedition UMB mai mute informații privind oferta depusă, însă firma nu a oferit răspunsuri. În consecință CNADNR a respins oferta în cauză și a anulat procedura. ”Erau multe poduri, viaducte de construit și cu acest preț nu se putea construi autostradă în zona Comarnic. Probabil că nu a răspuns la solicitarea de informații tocmai pentru a fi exclus”, afirmă un inginer de drumuri care știe proiectul.

Nici loturile următoare, cuprinse între km 115-km162, nu au fost mai cu noroc. Aici CNADNR a scos la licitație reactualizarea studiilor de fezabilitate pentru a găsi traseul ideal, ce presupune cele mai puține exproprieri și defrișări. Joi însă compania a anunțat că a respins toate cele șapte oferte primite pentru refacerea studiului Dar care a fost fost motivele respingerii. Ofertele de SF au fost respinse pe motive care țin, mai mult sau mai puțin, de detalii. Firmei participante Search Corporation, asociată cu o firmă italiană, i s-a reproșat că proiectul similar prezentat cu titlul de experiență similară este unul cu detalii de execuție, nu proiect tehnic.

Singurul lot la care ofertele nu au fost încă respinse este ultimul aflat între localitățile Râșnov și Cristian. Pentru realizarea activităților de proiectare și construire la sectorul km 162 - km 168 compania a primit 10 oferte cu prețuri cuprinse între 92 milioane lei și 152 milioane lei, respectiv un preț pe kilometru cuprins între 3,4 milioane euro și 5,6 milioane euro. Ofertele au fost depuse la jumătatea lunii octombrie și deși au trecut trei luni de când au fost depuse CNADNR nu a luat o decizie în privința acestora.

Participanți la licitații nu se impacientează căci sunt obișnuiți cu astfel de întârzieri din partea CNADNR. ”În cazul autostrăzii Deva-Lugoj, câștigătorii au fost desemnați după zece luni. Aceasta știe compania să facă, aceasta face”, spune un participant la licitațiile pentru Comarnic-Predeal-Cristian. De regulă ofertele au însă o valabilitate limitată. În cazul lotului 2 Râșnov-Cristian acestea sunt valabile până în februarie 2016. Odată depășit termenul de valabilitate, CNADNR cere ofertanților să spună dacă își mențin ofertele, iar în majoritatea cazurilor aceștia își păstrează propunerile financiare.

Oficialii CNADNR susțin că este greșit să se creadă că toate aceste întârzieri ar demonstra intenția Ministerului Transporturilor sau a CNADNR de a trena proiectul. ”Loturile 1 și 2 sunt finanțate de la bugetul de stat. Din știința mea se va relau cât de curând licitația pentru lotul 1”, spune un oficial al CNADNR sunt protecția anonimatului.

Realizarea autostrăzii întâmpină însă și piedici financiare. Ani buni statul a sperat că va putea realiza autostrada printr-un Parteneriat Public Privat (PPP), procedură în care concesionarul vine cu banii necesari și face lucrările. Costurile mari presupuse, pregătirea necorespunzătoare a proiectelor a făcut însă ca PPP Comarnic Brașov să eșueze în două rânduri, anume în 2010 și în 2015.

Ca urmare speranțele oficialilor s-au îndreptat spre fondurile europene și spre bugetul de stat. Nu mai demult de luna decembrie, ministrul Transporturilor, Dan Costescu, afirma că autostrada se va construi din fonduri structurale ale UE. Autostrada nu apare însă în lista proiectelor prioritare a fi realizate în perioada 2014-2020 prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Explicația constă în faptul că atunci când s-a realizat Master Planul de Transporturi se spera că autostrada se poate face în concesiune. Oricum, lista proiectelor candidate la fondurile UE este aglomerată. Pe lângă proiecte noi aceasta include și așa-zise proiecte fazate, adică proiecte ce trebuiau terminate în vechiul exercițiu financiar și a căror închidere va consuma fonduri din actualul exercițiu. În cel mai bun caz, autostrada Comarnic Brașov ar putea fi construită din Fondul European de Dezvoltare Regională, dedicat proiectelor ce nu sunt pe axele principale de transport. ”Finanțarea ar putea fi de 85% urmând ca statul să pună 15% din proiect și partea de TVA”, ne-a declarat un oficial al Ministerului Transporturilor, sub protecția anonimatului.

Complementar, spune acest oficial, există în fază incipientă proiectul de realizare a unui așa zis Fond național de investiții în acțiuni. ”Una dintre alternativele luate în calcul este alcătuirea unui fond național de investiții în acțiuni care să funcționeze cumva asemănător cu Fondul Proprietatea. Fondul va fi alimentat cu acțiuni la companii de stat care vor funcționa ca o garanție pentru luarea unor împrumuturi. Restituirea acestora se va face din dividendele ce revin statului pentru aceste acțiuni ”, explică el. Acest sistem va fi complementar celui din fonduri UE, adaugă acesta. Variantele par a fi singurele ce ar funcționa pentru finanțarea autostrăzii. Aceasta deoarece realizarea autostrăzii de la bugetul de stat nu pare a mai fi posibilă. Plata lucrărilor de la buget ar pune presiune pe deficitul bugetar care se îndreaptă oricum spre 3% din PIB. ”Anul acesta bugetul o sumă de 220 milioane euro pentru autostradă însă proiectul se întinde pe mai mulți ani apărând probleme pentru deficit”, spune oficialul MT. Oricum scoaterea proiectului de pe lista PPP a dus și la micșorarea valorii estimate a acestuia, de la 1,6 miliarde euro la 997 milioane euro, spune oficialul indicat.

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!