Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), unul dintre principalii finanțatori ai investițiilor publice și private din România, se miră că infrastructura e la pământ. Iar președintele instituției a venit la București să afle de ce. Suma Chakrabarti cere și reducerea urgentă a decalajelor dintre puținele zone bogate, ca Bucureștiul sau județul Ilfov, și restul țării. O discuție despre cât de eficiente sunt măsurile fiscale ale Guvernului și cum pot fi convinși investitorii să vină în România vedeți la "24 într-o oră", în interviul realizat de Tudor Muşat, în exclusivitate pentru Digi24.

Embed:


Tudor Muşat: Aveţi stabilite întâlniri cu foarte mulţi oficiali români, aţi convenit şi o listă a obiectivelor BERD? 

Suma Chakrabarti: Scopul principal al acestei vizite este realizarea unei foi de parcurs pentru viitorul cooperării dintre România şi BERD. Am avut foarte multe investiţii de succes în această ţară. În ultimii 3-4 ani am investit între 500 şi 600 de milioane de euro pe an şi vorbesc despre investiţii de un nivel foarte înalt.

Tudor Muşat: Dar în ultimul an investiţiile au scăzut la 260 de milioane. Întrebarea este de ce?

Suma Chakrabarti: Iar eu sunt aici pentru a afla răspunsul la această întrebare şi pentru a ajuta echipa care lucrează cu autorităţile române şi cu sectorul privat să revină la nivelul de investiţii de care România are nevoie.

Tudor Muşat: Este BERD mulţumită de felul în care au fost cheltuiţi banii până acum?

Suma Chakrabarti: Absolut. Avem un portofoliu impresionant, un portofoliu în valoare de 2 miliarde de euro şi am investit cam 7 miliarde de euro în ultimii ani, dar acum avem în desfăşurare proiecte totalizând 2 miliarde, este al şaptelea cel mai mare portofoliu al BERD din ţările unde ne desfăşurăm activitatea. Aşa că da, proiectele noastre sunt solide, întrebarea este cum le putem stimula în continuare pentru că România are nevoie de investiţii în mai multe domenii.

Tudor Muşat: Există proiecte care ar trebui finalizate şi, dacă nu vor fi finalizate, există riscul ca România să fie obligată să returneze banii?

Suma Chakrabarti: Nu, nu chiar. Problema principală acum în România, dar şi pentru noi, este implementarea strategiei naţionale. Există nişte lipsuri evidente la care trebuie să lucrăm. În primul rând este vorba despre accesarea finanţărilor, finanţări pentru IMM-uri şi nu doar pentru cele din Bucureşti, ci şi din alte regiuni. Este vorba despre cooptarea regiunilor mai sărace ale României.

Toată lumea ştie, dvs. ştiţi mai bine decât mine, că având în vedere stadiul de dezvoltare a economiei, diferenţa în raport cu infrastructura este uriaşă. Este foarte, foarte mare. Calitatea şi cantitatea infrastructurii sunt cu mult în urma nivelului la care ar trebui să se afle. Şi vrem să ajutăm în această privinţă. Căutăm o abordare mai comercială a infrastructurii.

Iar în al treilea rând, este încă surprinzător faptul că, deşi au trecut mai bine de 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului şi sfârşitul erei comuniste, statul român este în continuate foarte activ în atâtea ramuri ale economiei.

Tudor Muşat: Aţi spune că este prea activ? 

Suma Chakrabarti: Cred că în multe ţări, inclusiv în România, da, statul trebuie să îşi reducă implicarea în economie.

Tudor Muşat: Există vreun semn că ar putea face asta? 

Suma Chakrabarti: Cred că este o chestiune serioasă. Acum avem nevoie de acţiune, progrese în ceea ce priveşte privatizarea, poate mai întâi o abordare mai comercială, care să ducă apoi la privatizare în mai multe domenii. Aici vrem noi să fim de ajutor. E un domeniu in care BERD are multă experienţă în multe dintre ţările membre şi de aceea vrem să ajutăm acum România în această privinţă. 

Tudor Muşat: Tot acest proces al privatizării de care aţi amintit se desfăşoară aşa cum se aştepta BERD?

Suma Chakrabarti: Am avut discuţii constructive cu autorităţile române în această privinţă. Desigur, trebuie să discutăm în detaliu, privind domeniile în care ar fi trebuit realizate privatizări sectoriale, sincronizarea acestor paşi spre o privatizare accentuată. Cel mai bun lucru de făcut la început de drum este listarea unei părţi din aceste companii de stat la bursă, avansarea către o abordare mai comercială şi abia după aceea privatizarea propriu-zisă. N-aş spune niciodată cuiva: "Privatizaţi mâine!", aş spune că întotdeauna trebuie planificat un proces serios. Se poate face şi o investiţie anterioară privatizării, pentru a uşura acest proces. 

Tudor Muşat: Aţi identificat una sau două instituţii cheie sau companii gata de privatizare în viitorul apropiat?

Suma Chakrabarti: Da, dar nu voi intra detalii, ce anume companii, dar desigur că am identificat un număr de companii, iar aici în România se ştie ce sectoare ar trebui să se îndrepte în această direcţie. Puteţi privi la ţările din jur pentru a vedea exemple de ceea ce se poate face. 

Tudor Muşat: Este şi Poşta Română printe aceste companii? 

Suma Chakrabarti: Nu voi detalia în această privinţă, ce companie ar trebui privatizată, ce companie nu ar trebui... dar cred că e de ajuns să priveşti cu atenţie ca să vezi că sunt multe domenii în România, de unde statul ar trebui să se retragă şi să lase sectorul privat să se implice mai mult.

Tudor Muşat: Guvernul a dat de înţeles că anul acesta se vor diminua investiţiile în marile proiecte de infrastructură în comparaţie cu anii precedenţi. Dacă ne întoarcem la lista de companii de care vorbeam anterior, aţi identificat unul sau mai multe proiecte de acest gen care ar putea fi susţinute financiar de BERD în viitorul apropiat?

Suma Chakrabarti: Da. Am comunicat foarte clar guvernului care credem că sunt priorităţile de pe acea listă şi suntem de părere că executivul ar trebui să avanseze în privinţa unora dintre aceste investiţii în infrastructură.

Investiţiile în infrastructură sunt cruciale pentru creşterea PIB, pentru creşterea economică. Nu este un lucru pe care îl poţi amâna la nesfârşit. România de altfel, a făcut progrese în controlarea deficitului bugetar, în menţinerea unei inflaţii la cote reduse, datoria publică este sub control şi cred că există numeroase oportunităţi.

Economia, chiar şi fără investiţii masive, va avea o creştere 3-4 procente pe an. Însă asta nu ar trebui să fie considerat mulţumitor, sunt de ajuns 3-4 procente, nu arată rău în comparaţie cu alte ţări. Potenţialul României este sensibil mai mare, iar investiţiile în infrastructură sunt cruciale pentru creşterea economică.

Tudor Muşat: Discutăm aici despre infrastructura din Transporturi? Şosele, autostrăzi?

Suma Chakrabarti: Cu siguranţă. Transporturile şi infrastructura sunt esenţiale pentru livrări şi servicii, sunt fundamentale pentru creşterea economică, deci da, transporturile sunt cruciale.

Tudor Muşat: Este BERD mulţumită cu managementul privat de la companiile deţinute de stat? Îl vedeţi ca pe un succes sau un eşec?

Suma Chakrabarti: Voi face doar un comentariu general. Elementul cheie al managementului în orice companie, privată sau publică, este legat de ce reguli, de consistenţa politicii pe care o aplică în munca de zi cu zi. Cred că acolo unde companiile, managerii lor au putut să aplice standarde obiective, s-au descurcat. Acesta este genul de standard pe care vrem să îl vedem peste tot.

Tudor Muşat: Aţi spus că România ar putea avea o creştere economică undeva la 3-4 procente anul acesta. Este dincolo de aşteptări?

Suma Chakrabarti: Cred că e o situaţie destul de bună. Este un semnal dat de măsurile luate deja de Guvern şi cred că ar trebui să apreciem modul în care Executivul s-a ocupat de situaţia economică, pentru că din punct de vedere economic avem de-a face cu un mediu dificil, atât la nivel regional, cât şi global.

Cred că România s-a descurcat destul de bine. Problema e că atunci când aveţi o oarecare creştere economică, nu există destulă voinţă de a merge mai departe, deşi România are un potenţial mai mare. Economia românească este una suficient de mare, destul de diversificată şi de aceea are mai mult potenţial pentru o creştere economică mai rapidă decât a economiilor din jur. Şi asta dorim să stimulăm.

Tudor Muşat: Cum se prezintă România în ansamblul sud-estul Europei?

Suma Chakrabarti: Pentru BERD, România a constituit una dintre destinaţiile favorite ale investiţiilor, pe bună dreptate. Aveţi o piaţă pe care mulţi ar vrea să investească, pentru că are diverse atuuri şi este diversificată, şi asta îi atrage. Dar avem nevoie de o piaţă de investiţii mai stabilă. Nivelul managementului economic este un lucru bun. Şi lupta anticorupţie s-a dovedit un atu. Asta este foare clar pentru foarte multă lume. Dar este nevoie ca Guvernul să ia decizii la timp, iar deciziile bune să nu mai fie întârziate. Aceasta este cea mai mare provocare.

Tudor Muşat: Raportul Comisiei Europene privind lupta anticorupţie nu a fost, din câte se spune, atât de pozitiv pe cât ne-am dori. Cum comentaţi acest document publicat săptămâna trecută?

Suma Chakrabarti: Ei bine, ca o persoană interesată de investiţii, privesc întodeauna lucrurile pe termen lung. Dacă aţi fi cerut Comisiei Europene sau BERD în 2012 o opinie despre imaginea României în privinţa corupţiei, a sistemului judiciar, în ceea ce priveşte modul în care sunt tratate aceste lucruri, România nu ar fi avut parte de o imagine prea bună pe nicio piaţă financiară. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii trei sau patru ani a îndreptat cu siguranţă situaţia. Cred că este foarte important să accentuez acest lucru, pentru că la nivel regional corupţia nu se regăseşte doar în România, a fost o problemă în multe dintre ţările care colaborează cu BERD. De aceea vreau să accentuez că suntem foarte mulţumiţi de faptul că România este în mare măsură pe direcţia bună. Dar asta nu este de ajuns pentru a atrage investitorii străini. Ei vor să vadă un anumit standard al administraţiei publice, capabil să faciliteze investiţiile străine.

Tudor Muşat: Întorcându-ne la climatul de investiţii, dacă ne gândim la Codul Fiscal pentru acest an, cu siguranţă aţi observat scăderea unor taxe, ca TVA de exemplu, creşterea salariilor pentru bugetari, o altă lege adoptată de Parlament la sfârşitul anului trecut, cum arată toate acestea în opinia dumneavoastră?

Suma Chakrabarti: Dacă privim totul în ansamblu, cred că situaţia fiscală este sub control. Toate aceste lucruri trebuie analizate. În ansamblu, cred că România are o poziţie fiscală stabilă. Pe această perspectivă m-aş concentra în discuţiile cu Guvernul. Guvernanţii merită să fie apreciaţi pentru acest lucru. Problema este mai degrabă la nivel microeconomic, cum putem fi stimulat potenţialul de finanţare a economiei, reformele structurale de care e nevoie pentru ca economia să avanseze.

Tudor Muşat: Credeţi că există un oarecare pericol din cauza unor măsuri cu caracter populist, pentru că tot ne aflăm într-un an electoral?

Suma Chakrabarti: Întotdeauna există un risc. M-am întâlnit cu preşedintele, cu echipa premierului, şi sunt sigur că sunt hotărâţi să facă ceea ce trebuie şi să nu cedeze tentaţiilor populiste. Este esenţial ca, şi trebuie să vă spun că există guverne în regiune care privesc lucrurile pe termen lung, dincolo de partizanatul politic sau interesele personale, din perspectiva interesul naţional. Cred că acesta este un mesaj foarte important.

Tudor Muşat: Aţi observat acest lucru în România, la potenţial maxim?

Suma Chakrabarti: Cu siguranţă noul guvern tehnocrat are ocazia de a urma interesul naţional, nu sunt oameni afiliaţi politic, şi de aceea există un potenţial real de a pune în practică diverse politici, de a lua decizii impopulare, dificile, dar absolut necesare.

Tudor Muşat: Dumneavoastră vedeţi acest lucru ca o pe o oportunitate, dar există oare şi un pericol ascuns în toate acestea? Poate lipsa unui sprijin politic în Parlament, de exemplu?

Suma Chakrabarti: Întotdeauna există acest risc al lipsei de sprijin politic, dar cred că ceea ce are de făcut orice guvern este să îşi pledeze cauza nu doar în faţa Parlamentului, ci şi în faţa opiniei publice. Dacă nu ne înscriem pe calea deciziilor dificile, unde va ajunge România dacă nu iau aceste decizii. Cred că România s-ar găsi într-o situaţie dificilă dacă nu ar lua aceste decizii. Acesta este rolul unui politician cu adevărat matur. Să discute cu opinia publică, cu parlamentarii, să spună cât se poate de sincer faţă de ce opţiuni există.

Tudor Muşat: Lărgind contextul geopolitic, cum pot afecta evenimentele din Orientul Mijlociu, Siria, Rusia, Ucraina, evoluţiile din regiune şi în particular România?

Suma Chakrabarti: Cu siguranţă, condiţiile geopolitice din regiune sunt dure. După cum ştiţi, BERD acţionează nu doar în estul Europei, ci şi în fostele republici sovietice, în Turcia, în Orientul Mijlociu. Prin urmare, desigur că suntem afectaţi atât de condiţiile geopolitice dintre Ucraina şi Rusia, cât şi de situaţia din Siria şi valul de refugiaţi. De aceea cred că este esenţial să păstrăm un punct de vedere comun. La BERD, având în vedere fluxul de refugiaţi din Siria, lucrăm la un pachet de ajutor, care implică chiar modelul nostru de funcţionare, privind infrastructura municipală în Iordania, sud-estul Turciei, în Liban, când vom redeveni complet funcţionali, dar şi în vestul Balcanilor, unde acţionăm în sudul Serbiei, Kosovo şi Albania. Încercăm să ajutăm la controlarea acestei presiuni a refugiaţilor. Desigur, marile decizii geopolitice în privinţa situaţiei din Ucraina sau Siria, sunt dincolo de nivelul meu de decizie, dincolo de influenţa instituţiei pe care o conduc. Dar sunt fundamentale dacă dorim un viitor economic stabil. Aceste dileme geopolitice trebuie rezolvate.

Tudor Muşat: Ce credeţi despre criza migraţiei şi impactul ei asupra vestului Europei, nu doar a Balcanilor, a părţii de est a continentului?

Suma Chakrabarti: Fenomenul migraţiei va continua cu siguranţă destul de mult timp. Din punctul nostru de vedere, ca să putem ajuta, trebuie să contribuim la întărirea economiilor din ţările în care operăm. Dacă ne uităm în trecut, vedem că a mai fost o migraţie economică din vestul Balcanilor, România sau Polonia şi alte ţări către vestul Europei, în timp ce ţările de acolo se bucurau de creştere economică. S-a dovedit o poveste de succes. Asta a ajutat economiile din regiune să se integreze în cea europeană. Dar, la fel de important este să creăm slujbe, să dezvoltăm pieţele din ţările în care acţionăm. De aceea, acum ne concentrăm proiectele mai mult pe crearea de locuri de muncă în vestul Balcanilor, România, Polonia, pentru a ajuta aceste economii la nivel local. Astfel, oamenii nu vor mai avea motive să plece, vor putea alege.

Tudor Muşat: În cazul României, credeţi că faptul că nu face parte din Schengen poate constitui un obstacol în calea dezvoltării?

Suma Chakrabarti: Nu neapărat. Desigur, principiul liberei circulaţii este unul foarte bun, şi în calitate de economist apreciez libera circulaţie, inclusiv a forţei de muncă. Dar nu cred că aceasta este cea mai mare problemă a României. Marea sa provocare este aceea de a lua decizii cu adevărat dure, în privinţa propriei dezvoltări economice. Astfel de decizii trebuie să vedem din partea guvernului.

Tudor Muşat:În anii trecuţi aţi menţionat situaţia fiscală ca factor de risc pentru climatul de investiţii. Cum vedeţi lucrurile acum?

Suma Chakrabarti: Acum văd lucrurile în mod pozitiv. Nu cred că asta mai reprezintă o problemă. Deci nu mă veţi auzi spunând cum aş fi făcut cu câţiva ani în urmă, că România trebuie să facă ordine în finanţe. Cred că România a făcut acest lucru, cred că situaţia este stabilă acum în comparaţie cu multe alte ţări,

Cred că sectorul bancar este unul puternic, cu multe lichidităţi. Însă este nevoie de o creştere a politicii de creditare, mai multe credite către afaceri. Este un aspect esenţial. Aici cred că BERD ar trebui să joace un rol.

Tudor Muşat: Ce împiedică băncile să facă acest lucru?

Suma Chakrabarti: Este o întrebare foarte bună şi voi discuta acest aspect cu guvernatorul BNR. Cred că în parte, cauza este din cauza regulilor (impuse băncilor - n.r.), dar şi din cauza presiunii creditelor neperformante, care au făcut ca multe bănci din regiune nu doar din România, să fie mai prevăzătoare. Pe de altă parte, cred că trebuie să existe oportunităţi serioase de investiţii pentru bănci. Când îi întreb pe bancherii care acordă împrumuturi către IMM-uri dacă sunt suficiente proiecte de calitate în care să investească, îmi răspund că nu sunt destule astfel de proiecte. Aşa că şi aici trebuie să ajutăm nu doar băncile ci şi potenţialii clienţi ca să pregătească proiecte suficient de bune. Mi-ar plăcea ca BERD să acorde mai multe împrumuturi pentru IMM-uri în România. Chiar mi-ar plăcea să se întâmple asta. 

Tudor Muşat: Aţi identificat şi nişte sectoare cheie?

Suma Chakrabarti: Cred că putem identifica o gamă largă de sectoare. O chestiune despre care se vorbeşte în acest moment este un program de succes pe care l-am avut în Turcia, Iordania, Kazahstan. E vorba despre implicarea femeilor în afaceri. Adesea, în multe dintre ţările în care lucrăm, femeile antreprenori nu au acces la piaţa bancară, adică le este foarte greu să obţină un împrumut, dintr-o mulţime de motive socio-culturale. Deci pentru noi este important să oferim facilităţi prin intermediul băncilor locale, ceea ce le va permite să aibă acces la această piaţă antreprenorială. Şi asta le-ar ajuta foarte mult. Am avut succes în Turcia şi aş vrea să aduc această reţetă de succes şi în România. 

Tudor Muşat: Şi acum o ultimă întrebare despre BERD. Dacă nu mă înşel anul trecut aţi înregistrat cel mai ridicat nivel al investiţiilor şi ar fi vorba de undeva peste nouă miliarde de euro...

Suma Chakrabarti: Da.

Tudor Muşat: Deci, instituţia a avut profit pe 2015? 

Suma Chakrabarti: Da. Anul trecut a fost unul al recordurilor din multe puncte de vedere. A fost cel mai bun an ca investiţie anuală, 9,4 miliarde de euro. Cel mai bun an de ceva vreme în privinţa investiţiilor atrase de BERD de la alte bănci. Cel mai bun an pentru indicatorii care măsoară impactul tranziţiei, pentru mai bine de un deceniu şi jumătate în ceea ce priveşte reformele de tranziţie în multe ţări. Cred că e vorba de peste 30 de indicatori pozitivi. Şi vorbim de o întoarcere a profitabilităţii pentru că 2014 a fost un an dur, din cauza a ceea ce s-a întâmplat cu rubla. 2015 a însemnat întoarcerea la profit, cred că a fost un an excepţional pentru personalul BERD.

Tudor Muşat: După aproape patru ani de mandat, aţi spune că aţi adus o notă personală la conducerea BERD şi care ar fi aceasta? 

Suma Chakrabarti: Cred că e rolul altora să definească acest lucru dacă am adus ceva nou, sper că am făcut acest lucru. Am încercat să stabliesc nişte direcţii, unele strategice pentru viitorul BERD. Evident, am încercat să îmbunătăţim managementul interior. Cred că ceea ce este evident în privinţa BERD este că avem un viitor pe termen lung. Vremea în care lumea se întreba dacă mai este nevoie de BERD, pentru că ţările în care am acţionat sunt acum economii de piaţă, este acum de domeniul trecutului. Dezbaterea priveşte ceea ce avem de făcut de acum încolo, o provocare mult mai interesantă. Deci cred că BERD este într-o formă foarte bună.

 

 

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!