REPORTAJ Digi24. Lecția poloneză: investiții în autostrăzi și agricultură cu bani europeni

Data actualizării: Data publicării:
ferma polonia

La prima vedere, Varşovia seamănă izbitor cu marile oraşe din România. Clădiri vechi ce amintesc de comunism se amestecă printre coloşii de sticlă. Maşini parcate de o parte şi alta a străzilor, sedii de bănci care sufocă buticurile de cartier. Şi totuşi, lucrurile stau altfel în această ţară şi ea comunistă odinioară.

La 150 de kilometri de Varşovia, în oraşul Mikołajki, cei 3.800 de locuitori trăiesc bine din pescuit şi turism, cu bani luaţi de la Uniunea Europeană.

Pawel Petrusewicz are 35 de ani şi a moştenit de la tatăl său o pescărie. Nu s-a mulţumit cu atât şi a pus pe hârtie un proiect îndrăzneţ cu un milion de euro.

„Am fi putut să realizăm investiţia cu banii noştri, însă am fi reuşit acest lucru într-un interval mai mare de timp. Cu ajutorul fondurilor europene vom deschide noua unitate şi restaurantul la anul”, spune Pawel Petrusewicz.

Nu este singurul exemplu de mică afacere crescută cu bani europeni. Un alt fermier din regiunea Podlaskie nu şi-a mai renovat casa de 15 ani, dar în fiecare an a cumpărat un utilaj nou şi modern. Şi-a uşurat munca şi acum are nevoie doar de trei angajaţi pentru a lucra cele 3.000 de hectare de pâmânt şi pentru a hrăni cele 200 de vaci.

Economiştii spun că Polonia a ajuns aici pentru că a încurajat investiţiile în producţie, în timp ce România a cheltuit banii europeni mai mult pentru reclamă şi cursuri de perfecţionare.

„Polonia a investit mai puţin, dar deştept, în vreme ce România a investit mult şi prost”, spune economistul Bogdan Glăvan.

Mai mult, în timp ce funcţionarii polonezi au fost şcoliţi la Bruxelles, România a înfiinţat un minister al Fondurilor Europene abia la patru ani de la aderare.

„Avem niște bani care stau acolo și pe care nu suntem în stare să îi atragem, fie că nu venim cu proiecte suficient de bune, fie că ne punem bețe în roate”, spune Gabriel Sincu.

Iar un exemplu este Ştefan Apateanu, fost profesor universitar care face acum programe informatice pentru licee şi facultăţi. A aşteptat aproape doi ani până când a luat banii europeni. Dă vina pe birocraţie şi pe faptul că proiectele sunt încă evaluate cu mijloace rudimentare.

„O parte din activitate este făcută în Word, nu există un sistem. Nu am niciun sistem informatic prin care pot comunica cu ei decât corespondența pe email”, spune Ştefan Apăteanu.

Polonia a devenit membră a Uniunii Europene cu trei ani înaintea României. Autorităţile de la Varşovia au creat un program special pentru estul ţării, mai puţin dezvoltat. România, în schimb, nici nu a început procesul de regionalizare. 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri