O linie ferată de mare viteză, imposibilă în România înainte de 2030

Data publicării:
LINIE FERATA

35 de minute. Atât a întârziat trenul care venea, joi, de la Timişoara. Şi nu a fost singurul care nu a ajuns la timp.

Discuție client – funcționar:

- Ăla de la Viena când ajunge? Că era abia la Blaj.

- La 19.45.

- Şi trebuia să vină la 17. (...) Am vorbit în tren şi mi-au zis că merg cu 20 de kilometri la oră.

- Este telegramă şi este modificată ora.

- 2 ore întârziere. Şi să ajungem la Brăila mâine dimineaţă la 5 că aşa sunt legăturile la CFR. Dacă ar fi ajuns, la 18 aveam legătura spre Brăila.

Și oficialii din domeniu recunosc situația grea a transportului feroviar din România. „Şi eu la două săptămâni fac ruta Bucureşti-Oradea cu trenul. Mă urc la ora la ora 7 seara în tren şi ajung a doua zi la ora 9 dimineaţa. 14 ore”, spune Marcel Boloș, director general AM POS-T.

Aşa acumulează trenurile de stat întârzieri de milioane de minute într-un singur an. În alte ţări, întârzierile se plătesc cu funcţia.

România, țara în care trenurile circulă mai încet decât acum 10 ani. Singura rută pe care se circulă cu viteză

Ioan Rus, ministrul Transporturilor, este foarte sincer: „Acelaşi lucru pot să îl solicit şi eu directorului nostru. Să-şi dea demisia. Numai că eu nu apuc să numesc în ritmul în care ei ar demisiona”.

În România trenurile circulă cu o viteză medie de 40-50 de kilometri la oră. De vină sunt şinele vechi şi neîntreţinute. Avem 8.200 de kilometri de şină restanţi la reparaţii. Cât se reabilitează într-un an?

Macarie Moldovan, director general CFR SA: „E o cifră pe care mi-e şi ruşine să vă spun cifra. 12 kilometri”.

Banii sunt o parte a problemei, aşa că se caută soluţii.

„Acciza pentru transportul greu cu camioanele, o parte din taxa de mediu, o cotă adiţională la rovinietă să fie soluţii care asigură suplimentarea bugetului mentenanţei”, propune Marcel Boloș.

Ministrul Transporturilor e de părere că realizarea unei linii rapide e mai curând un vis. „Vedeţi şi dvs ce alte elemente de infrastructură are o ţară înainte de a avea un tren cu 300 la oră. Şi noi trebuie să le punem într-o ordine a priorităţilor şi să nu sărim direct la 300 la oră. Să ne învăţăm întâi cu 160 km la oră”, recomandă Ioan Rus.

Deocamdată, discuţii legate de o linie ferată rapidă s-au purtat doar cu investitori chinezi, pentru ruta Bucureşti - Iaşi.  

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri