Ieftinirea prețului petrolului a produs unul dintre cele mai puternice cutremure în economia globală. Pentru România, efectele au fost greu de digerat: nu am văzut preţuri mai mici la benzinării, pentru că statul a decis să menţină taxele şi accizele la valori ridicate.

Embed:

Mai mult, investiţiile au scăzut, companiile au trimis mii de oameni în şomaj, iar acest blocaj s-a întors ca un efect de bumerang asupra bugetului de stat, care a încasat mai puţini bani.

Principala urmare a conflictului din Ucraina a fost ieftinirea petrolului.

Partida de şah geo-politică a început deja: avem o miză foarte mare a ceea ce înseamnă preţul petrolului. Aş spune că Rusia a mutat. Este momentul ca vestul să decidă în ce fel va răspunde”, a declarat Claudiu Cazacu, specialist în tranzacţii cu petrol.

Statele Unite şi ţările arabe au făcut mutarea decisivă şi au inundat piaţa mondială cu ţiţei. Cum producţia a depăşit cu mult cererea, preţul barilului de petrol s-a redus de la 115 dolari în iunie 2014, la 40 în decembrie 2015. Adică a pierdut 65% din valoare, iar asta a lovit puternic bugetul Rusiei, care depinde de veniturile din vânzarea acestei resurse.

Mai mult, și România a primit şocul ieftinirii în plin: profitul celei mai mari companii petroliere a scăzut cu 34% în primele nouă luni din 2015. Cum banii au fost mai puţini, investiţiile au scăzut şi ele.

Petrolul a ajuns mai greu la suprafaţă, mai ales că 90% din zăcăminte sunt mai vechi de 40 de ani, iar extragerea ţiţeiului de la adâncimi mai mari de doi kilometri a rămas fără finanţare.

Zona în care ne aflăm exploatează zăcământul din 1960. Am demarat un proces de redezvoltare a zăcământului. S-au forat 26 de sonde de producţie şi injecţie tehnologică de apă sărată. sondele sunt forate la 1000 de metri”, a precizat Remus Ștefănescu, manager exploatare petrolieră.

Industria care depinde de petrol a fost şi ea îngenuncheată: de la prospecţiunile geologice până la fabricile care fac instalaţii pentru sonde toate au avut de pierdut.

„Am disponibilizat în jur de 1.800 de oameni într-un an şi jumătate”, a declarat marius Milea, director general Prospecţiuni.

 Petrom a închis, în 2015, 200 de sonde şi implicit a sistat comenzile pentru utilaje.

Pentru România, din păcate, partenerul nostru ne-a anunţat că programul de investiţii pe anul în curs a fost redus”, a subliniat Remus Vulpescu, director Vulcan.

În acest timp, nu a apărut niciun efect pozitiv. Preţul carburanţilor nu a coborât sub cinci lei pe litru decât în puţinele zile în care leul se întărea în faţa dolarului.

Taxele, accizele şi supraacciza puse de Guvern au avut cea mai mare pondere în preţul final pe litru, din ultimii şase ani. Practic, statul încasează peste 58% din preţul unui litru de benzină.

Nu ne dorim să mai fim în continuare puşculiţa bugetară a Guvernului”, a declarat Artur Stratan, președinte ROPECA.

Unul dintre principalii perdanţi este şi bugetul statului: încasările din redevenţe sunt cu 30% mai mici din cauza ieftinirii petrolului, impozitele pe profit scad odată cu câştigurile nete ale petroliştilor, iar concedierea a mii de oameni înseamnă impozite pe muncă reduse şi cheltuieli mai mari cu ajutoarele de şomaj. Însă, reprezentanţii Guvernului nu au văzut acest pericol.

Nu este o tragedie scăderea preţului petrolului pentru România. Din contra, aş spune că se compensează pe deplin cu creşterea consumului”, a declarat Andrei Gerea, fost ministru al Energiei.

Singurul efect pozitiv va fi ieftinirea gazelor naturale. Cum preţul gazului îl urmează pe cel al petrolului cu o întârziere de 9 luni, ne putem aştepta ca în 2016 companiile să cumpere gaz cu preţ redus. Populaţia nu se va bucura însă de singurul efect pozitiv pentru că metanul se va scumpi din iulie 2016 cu zece procente ca urmare a calendarului de liberalizare agreat de stat cu Comisia europeană.

 

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!