Speculatorii atacă moneda Chinei

Ploile torențiale au făcut ravagii în cea mai bogată provincie din China

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

Yuanul e atacat de pe toate flancurile, iar pariul împotriva sa nu mai e apanajul celor mai rebeli dintre speculatori - e pur şi simplu ultima modă. Unii văd o depreciere graduală a yuanului, alţii însă miros o adevărată prăbuşire şi pun mulţi bani la bătaie pentru asta. Bloomberg dă exemplul unui fond de hedging din Texas, care a făcut sute de milioane de dolari fiindcă a prevăzut criza datoriilor suverane din Europa şi acum şi-a pus tunurile pe China. Fondul pariază pe o depreciere uriaşă, de 50%, a yuanului chinezesc şi motivul e simplu - hemoragia de bani din China va continua iar moneda nu va mai putea fi apărată multă vreme. Ieşirile de capital din China au fost anul trecut de aproape 700 de miliarde de dolari după calculele Institutului International de Finanţe, dar estimări paralele vorbesc despre plecarea a o mie de miliarde de dolari din China, bani care trec prin cursul de schimb valutar. Din luna august yuanul a pierdut 6% in fata dolarului - e un efect al unor cauze diverse însă, atât interne, cât şi externe.

Wang Baoan, şeful Institutului chinez de Statistică: „Modificările din cursul yuanului au fost afectate de politicile SUA care au întărit dolarul. Asta a avut un efect direct. Un efect vine din dolarul mai puternic, iar celălalt, din faptul că economia domestică are de-a face cu presiuni de scădere”.

'China nu se bate cu amatori - speculatorii care au luat-o în vizor vin de la fonduri care administreaza miliarde de dolari iar pentru a nu-i lăsa să destabilizeze yuanul prea tare trebuie să ardă la rândul ei la fel de mulţi bani. Aici intră în joc rezervele valutare care îi oferă un fel de zonă tampon în război. Cu banii din rezerve îşi apără moneda, dar cu cât atacurile sunt mai agresive, cu atât defensiva mănâncă mai multe resurse. În ultimul an şi jumătate China a cheltuit din rezerve 660 de miliarde de dolari. Mai are peste 3.000 de miliarde, dar şi ritmul ieşirilor este îngrijorător.

Dacă autorităţile vor continua să apere yuanul, unii analişti spun că odată cu micşorarea rezervelor va veni şi o depreciere abruptă a monedei, ceea ce dă şi mai multe speranţe speculatorilor. Însă este un război de uzură. Cine cedează primul sau rămâne făăr disponibil cu care să apere poziţiile pierde.

La începutul anilor 90, George Soros, când a dat atacul speculativ asupra lirei, avea poziţii deschise de 6,5 miliarde de lire sterline. Atunci era o sumă uriaşă şi în final Banca Angliei a lăsat moneda să se devalorizeze. Repetarea scenariului la indigo este puţin probabilă, tocmai pentru că acum băncile centrale au rezerve masive de valută.

Dar atacurile pot reuşi pentru că, paradoxal, chiar şi China îşi doreşte o monedă mai slabă pentru a creşte competitivitate economiei pe pieţele externe. Doar că în acest moment, în care se produc ieşiri masive de capital nu poate să lase yuanul să slăbească pentru că hemoragia ar creşte, în urma instalării panicii. Cel mai probabil se va produce o depreciere graduală, care să împace şi capra şi varza.