Măsurile generoase dispuse anul trecut de către guvernul Ponta vor aduce în acest an deficitul bugetar aproape de 3% din PIB. Visteria țării rămâne fără banii necesari realizării autostrăzii Comarnic-Brașov.

Foto: Gulliver / GettyImages

Oficiali ai Guvernului, ministerelor Transporturilor și Finanțelor, ai Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) se vor întâlni în perioada imediat următoare pentru a găsi soluția de finanțare a lucrărilor pentru autostrada Comarnic-Brașov.

Planuri făcute anul trecut nu mai stau în picioare. În vara lui 2015, înainte ca guvernul Ponta să anunțe un generos plan de majorări salariale și de pensii al căror cost actual pentru bugetul de stat este de 14 miliarde de lei, oficialii Ministerului Transporturilor promiteau că vor obține banii necesari construirii autostrăzii pe baza unei așa zise „clauze de reformă structurală”. Aceasta nu era nimic altceva decât un angajament al României în fața Comisiei Europene că ne vom încadra cu deficitul bugetar în limita de 1,2% din PIB, urmând ca CE - Comisia Europeană să fie de acord cu o depășire a acestui plafon cu 0,5% din PIB, echivalentul a 800 milioane euro.

„Sursele de finanțare pentru proiectul Comarnic- Brașov sunt provenite din parteneriat public privat cu posibilitatea ca acest proiect sa fie finanțat dintr-un mix de fonduri (fonduri structurale, buget de stat și împrumuturi) în momentul activării clauzei de reformă structurală”, spunea în vara anului trecut Ministerul Transporurilor.

Creșterile de salarii și pensii au aruncat în aer deficitul și odată cu acesta și orice posibilitate de finanțare a lucrărilor prin majorarea deficitului. Efectele se vor vedea nu doar în 2016, ci și în anii următori în care bugetul de stat va fi sub presiunea măsurilor de relaxare fiscală și a creșterii cheltuielilor cu salariile și pensiile.

„Este evident că suntem în scenariul pesimist al Master Planului Transporturi și că autostrada nu are finanțare, cel puțin acum”, spune un oficial al Guvernului care a solicitat anonimatul.

Cât privește posibilitatea finanțării din fonduri UE, aceasta nu este foarte sigură. Spre deosebire de Pitești-Sibiu, Comarnic-Brașov nu se găsește pe axele de transport de importanță europeană și care urmare finanțarea poate avea loc doar din Fondul European de Dezvoltare Regională, aflat la dispoziția statelor membre pentru a lega rețeaua națională la cea europeană. Problema este însă că lista proiectelor finanțate astfel este deja ocupată, dar și aprobată în forma finală de către CE.

Atunci de unde vor veni banii? Practic în momentul de față nu există soluții clare. Finanțarea ar putea veni dintr-un fond constituit din acțiuni ale statului, aflat în afara bugetului de stat și ale cărui rezultate să nu intre la calculul deficitului bugetar. Veniturile Fondului, reprezentate în principal de dividendele primite de stat de la companiile deținute incluse în fond, ar putea funcționa drept garanții date de stat creditorilor ce s-ar arăta dispuși să împrumute banii necesari construirii autostrăzii. Aceasta este una dintre variantele ce vor fi discutate între CNADNR, Ministerul Transporturilor și cel al Finanțelor, spune oficialul guvernamental.

O altă variantă este realizarea doar parțială a proiectului din banii veniți de la Comisia Europeană în actuala perioadă de programare și apoi o fazare a acestuia pentru următorul exercițiu financiar. Problema este însă că o astfel de abordare nu ar da bine la electorat.

„S-ar putea face un 30% însă cum poți anunța public așa ceva?”, întreabă retoric oficialul guvernamental menționat. Guvernul dorește însă realizarea autostrăzii, dă asigurări acesta.

„Pentru a face Comarnic-Brașov cu bani de la UE trebuie să faci acest proiect cu această finanțare cap-coadă. Soluția amestecată, anume cu bani de la buget, cu fonduri UE, cu Parteneriat Public Privat, este o amestecatură care nu va funcționa”, spune un fost ministru al Transporturilor.

Cătălin Drulă, vicepreședinte și director executiv al Asociației de tip ONG „Pro Infrastructura”, numit de premierul Cioloș drept consilier pe probleme de infrastructură de transport, recunoaște problemele din acest proiect. În luna februarie urmează să se vadă ce posibilități de finanțare există și să se realizeze o etapizare a lucrărilor, a spus el fiind invitat la o emisiune Digi24.

Deși există susținere politică pentru autostrada de pe Valea Prahovei, nimeni de la Ministerul Transporturilor sau de la CNADNR nu mai pare grăbit să implementeze proiectul. Mai degrabă, pare că totul trenează. La finele anului trecut CNADNR a respins singura ofertă primită pentru primul lot de autostradă, anume o porțiune de 4 kilometri ce pleacă din zona localității Comarnic spre Bușteni.

Oficialii CNADNR nu știu când și cum va fi reluată licitația. „Informaţiile solicitate pot fi comunicate în urma unei analize care va fi efectuată după finalizarea procedurii de achiziţie publică în vederea atribuirii contractelor”, s-a mărginit CNADNR să răspundă solicitării noastre privind momentul la care licitația va fi reluată și dacă va fi majorată valoarea estimativă a contractului.

Cât privește lotul 2 de autostradă, cel dinspre localitatea Cristian, județul Brașov, CNADNR a primit zece oferte de proiectare și construire însă, deși au trecut trei luni de când acestea au fost primite, nu se grăbește să desemneze câștigătorul.

Celelalte trei loturi intermediare nu sunt nici acestea mai norocoase. Licitațiile pentru reactualizarea studiilor de fezabilitate au fost anulate, deși au fost primite nu mai puțin de șapte oferte. Toate necorespunzătoare, spune CNADNR.

Este însă cert că lucrările la autostradă nu vor începe în următorii doi ani. Întrebat de finanțarea acesteia, oficialul Guvernului insistă pe faptul că oricum lucrările nu pot începe mai repede dată fiind durata apreciabilă, poate 2-3 ani, în care se pot reactualiza studiile de fezabilitate la un nivel corespunzător calitativ și poate fi desemnat un câștigător al licitației.

Ultimele informații de la Ministerul Transporturilor sunt că se dorește o relicitare a studiilor de fezabilitate pentru întreaga autostradă, acestea urmând să fie făcute mult mai temeinic decât până acum.

„Ar putea fi vorba de minim un an pentru realizarea lor”, spune un oficial din minister. Nu în ultimul rând, dacă până acum proiectul tehnic era făcut de constructorul care câștiga licitația, în cazul Comarnic - Brașov proiectul va fi făcut de CNADNR, mai precis de firme de proiectare angajate de companie. Avantajul este că firmele de construcții vor veni la licitația de construire cu oferte bine documentate, făcute pe soluții tehnice identice, comparabile.

Dacă din punct de vedere a managementului de proiect aceste modificări sunt bune, pentru zecile de mii de români ce se înghesuie zilnic pe DN1, noua strategie va împinge peste ani buni demararea lucrărilor. Dacă lucrările vor începe în 2020 automobiliștii care circulă pe Valea Prahovei vor putea spune că sunt norocoși.

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!